PROIECT

Raportul National privind implementarea Agendei 21 in Moldova

C U P R I N S:

Introducere

I. Informatie generala despre tara

1.1. Conditii fizico-geografice
1.2. Resursele naturale

II. Inceputul procesului - de la Rio de Janeiro pina in prezent

2.1. Republica Moldova in contextul dezvoltarii durabile
2.2. Situatia actuala si prioritatile tarii
2.2.1. Situatia actuala si prioritati in economie
2.2.2. Activitati de perspectiva
2.2.3. Calitatea globala a mediului in Republica Moldova
2.3. Cooperarea internationala


III. Actiuni si rezultate

3.1. Strategia Nationala pentru Dezvoltarea Durabila
3.2. Comitetul National de pregatire catre Reuniunea de la Johannesburg
3.3. Agenda Locala Moldova 21
3.4. Planuri nationale ramurale si locale de actiuni
3.5. Planul de Amenajare a Teritoriului National
3.6. Programul de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor Republicii Moldova pina in anul 2006
3.7. Strategia nationala si planul de actiune in domeniul conservarii diversitatii biologice
3.8. Strategia dezvoltarii durabile a fondului forestier a Republicii Moldova
3.9. Programul complex de valorificare a terenurilor noi si de sporire a fertilitatii solului
3.10. Planul national de actiune pentru sanatate in relatie cu mediul
3.11. Conservarea energiei
3.12. Combaterea saraciei
3.13. Agricultura si securitatea alimentara
3.14. Invatamintul si educatia - prioritatea tarii
3.15. Stiinta pentru dezvoltarea durabila
3.16. Dezvoltarea durabila a transporturilor
3.17. Dezvoltarea industriei

IV. Experienta si lectii

4.1. Dialogul intre partile implicate in proces
4.2. Participarea societatii civile la proces
4.3. Informarea populatiei

V. Activitati pentru viitor

5.1. Crearea Comitetului National pentru Dezvoltarea Durabila
5.2. Integrarea principiilor Dezvoltare Durabila in programe de dezvoltare economica a tarii
5.3. Promovarea principiilor Dezvoltarea Durabila in context regional
5.4. Extinderea Agendei Locale pina la nivel de localitate

 

III. Actiuni si rezultate

3.1. Strategia Nationala pentru Dezvoltarea Durabila

Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila - "Moldova '21", elaborata pentru urmatorii 20 de ani a fost lansata in noiembrie 2000 cu sustinerea financiara si logistica a PNUD. Pentru tara noastra acceptarea doctrinei de dezvoltare durabila nu este doar una din multiplele optiuni posibile, ci reprezinta singura cale responsabila de planificare strategica a dezvoltarii pe termen mediu si lung, in concordanta cu interesul national si cu imperativele colaborarii internationale. Aceasta noua conceptie de dezvoltare include trei factori de egala importanta - economic, social si ecologic, presupune armonizarea obligatorie a cresterii economice cu alti factori de importanta majora, cum ar fi cresterea nivelului calitatii vietii populatiei, asigurarea securitatii alimentare si energetice, protectia mediului ambiant si valorificarea rationala a resurselor naturale.

In anul 2001 Guvernul Republicii Moldova a aprobat Strategia de dezvoltare social-economica a Republicii Moldova pe termen mediu (pina in anul 2005) - document ce tine de politica economica a statului, stabileste prioritatile, obiectivele si masurile necesare pentru implementare in scopul crearii unei economii de piata competitive, compatibile cu principiile, normele, mecanismele si institutiile economiilor avansate. Aceasta este parte componenta a Strategiei Nationale de Dezvoltare Durabila pe perioada 2000-2020.

Strategia dezvoltarii durabile a Republicii Moldova in secolul 21 se doreste a fi concretizarea angajamentului de dezvoltare durabila si primul program complex si de lunga durata de dezvoltare socio-economica a tarii intemeiat pe noile principii.

In acest context, participarea Republicii Moldova la procesul punerii in practica a conceputului dezvoltarii durabile, sustinut si promovat de ONU, ofera oportunitati noi in solutionarea propriilor probleme. Noua abordare a dezvoltarii mondiale in mileniul urmator are genericul "gindind global si actionind local". Ca stat tinar, situat intr-o zona instabila, intre polii de influenta a statelor membre si celor ce aspira la Uniunea Europeana si a celor din spatiul posttotalitarist, Republica Moldova trebuie sa-si identifice propriile directii de dezvoltare, politicile strategice in domeniul socio-economic Dezvoltarea durabila este una din marile provocari in acest sens

La elaborarea acestei Strategii si-au dat concursul peste 50 de experti nationali din diverse domenii, de la diferite institutii stiintifice, academice si de invatamint superior, persoane cu experienta practica, functionari de la ministere de profil, reprezentanti ai ONG-uri si altii.

Cuprins

3.2. Comitetul National de pregatire catre Reuniunea de la Johannesburg


In perioada 24 august - 4 septembrie anul 2002 la Johannesburg, Africa de Sud va avea loc Reuniunea la nivel inalt "Dezvoltarea Durabila, Rio+10". Summitul Mondial privind Dezvoltarea Durabila va reuni mii de participanti din toata lumea, in special presedintii de tari, conducatori de guverne, delegatii nationale, organizatii neguvernamentale, oameni de afaceri. Reuniunea este organizata de catre Asambleia Generala a Organizatiei Natiunilor Unite in colaborare cu diferite organizatii, agentii si programe de mediu (PNUD, UNEP), Comisiile Regionale si Secretariatele Conventiilor, organizatii financiare.

Deoarece, in anul 2002 se vor implini 10 ani de la Conferinta de la Rio, omenirea va face o privire critica asupra celor realizate si nerealizate in aceasta perioada. Scopul principal al Reuniunii de la Johannesburg este de a evalua procesul de implementare a Agendei 21 la nivel global, regional si national, de a trasa caile urmatoare de realizare a prevederilor ei.

In scopul pregatirii participarii Republicii Moldova la Reuniunea de la Johannesburg, Guvernul Republicii Moldova a creat pe linga Ministerul Ecologiei, Constructiilor si Dezvoltarii Teritoriului Comitetul National de Pregatire catre Reuniune (Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr.967 din 10.09.2001).

Functia principala a Comitetului consta in facilitarea mecanismului national de pregatire si de coordonare a activitatilor de promovare a implementarii principiilor dezvoltarii durabile in Republica Moldova. Comitetul va contribui la elaborarea rapoartelor, informatiilor, materialelor, implicarea si atragerea publicului si organizatiilor la procesul de pregatire pentru Summit.

Drept componente importante, incluse in planul de activitate al Comitetului se considera urmatoarele activitati:

  1. Desfasurarea Conferintei privind procesul de pregatire catre Reuniunea mondiala privind dezvoltarea durabila
  2. Coordonarea elaborarii Raportului National
  3. Organizarea dezbaterilor publice cu implicarea activa a sectorului academic si educational
  4. Desfasurarea concursului pentru studentii universitatilor pe tema reflectarii tematicii Strategiei nationale de Dezvoltare Durabila si Reuniunea mondiala privind dezvoltarea durabila.
  5. Campania mass-media.
  6. Conferinta Nationala in ajunul Reuniunii mondiale privind dezvoltarea durabila de la Johannesburg.

Aceste activitati sunt efectuate in strinsa conlucrare cu Oficiul PNUD Moldova, REC Moldova si alte institutii in vederea pregatirii participarii a Republicii Moldova la Reuniune.


Cuprins

3.3. Agenda Locala Moldova 21


3.4. Planuri Nationale, ramurale si Locale de Actiuni

In Planul National de Actiuni privind protectia mediului (PNA, 1995) sint stabilite scopurile si domeniile prioritare ale politicii de mediu a republicii pe termen scurt si mediu. Succesul implementarii PNA depinde in mare masura de capacitatea administratiei publice de a transforma principiile politice generale in actiuni concrete la nivel local. Conform acestui Plan pe parcursul anilor 1999-2000 in republica au fost elaborate si aprobate de catre Consiliile judetene, cu exceptia Consiliului judetean Tighina, Planuri locale de actiuni in domeniul mediului (PLAM). Pentru municipiul Chisinau un asemenea plan a fost elaborat la finele anului 2001.

In aceste planuri au fost selectate problemele prioritare de mediu din teritoriul administrat si masurile de ameliorare a acestora, prin realizarea carora se urmareste promovarea dezvoltarii durabile a localitatilor. Prin asemenea mod de dezvoltare se incearca apropierea de standardele de viata civilizata, europene in baza capacitatii de suport a mediului natural, fara epuizarea resurselor acestora.

In scopul implementarii masurilor preconizate in domeniul protectiei mediului si gestionarii rationale a resurselor naturale pe parcursul anului 2001, in judetele republicii au fost efectuate urmatoarele:

  • Supuse inventarierii suprafetele spatiilor verzi din localitatile administrate. Pe parcursul executarii acestei masuri au fost depistate incalcari privind respectarea prevederilor Legii cu privire la spatiile verzi nr. 591-XIV din 23.09.99. In legatura cu acest fapt Birourile Permanente au aprobat decizii cu privire la optimizarea masurilor pentru executarea Legii mentionate si Hotaririi Guvernului nr.676 din 11.07.2000. De asemenea au fost inaintate pentru realizare unele masuri suplimentare de reabilitare, tinere a evidentei si pazei spatiilor verzi;
  • In scopul extinderii suprafetelor spatiilor verzi, executarii Decretului Presedintelui RM nr.27 din 13.02.95, Legii cu privire la ameliorarea prin impadurire a terenurilor degradate nr. 1041-XIV din 15.01.2000 si Deciziilor Birourilor Permanente ale Consiliilor Judetene pe intreg teritoriul republicii au fost desfasurate bilunare ecologice, pe parcursul carora au fost realizate urmatoarele:
    • supuse impaduririi terenuri degradate, scoase din circuitul agricol -74 mii ha;
    • efectuate lucrari de regenerare silvica a terenurilor afectate de chiciura 1249 ha;
    • impadurite terenuri planificate pentru asemenea actiuni -749 ha;
    • replantari silvice 1325ha;
    • sadite paduri pe teritoriile gestionate de primarii- 123.9 ha, 136 ha fisii forestiere,, regenerate respectiv 34.6 ha si 145.2 ha;
    • create zone de protectie a apelor riurilor, riuletelor, lacurilor naturale si artificiale, intreprinderilor cu emisii de poluanti etc.
    • efectuate lucrari de salubrizare a localitatilor (amenajate gunoisti autorizate, lichidate gunoisti spontane (2100), curatite portiuni a albiilor riurilor si afluentilor lor, amenajate fintini, izvoare, parcuri strazi etc)

Pentru coordonarea activitatilor in acest domeniu in fiecare judet au fost create Comisii speciale in care au intrat si reprezentanti ai Sectiilor protectia mediului si gestiunea resurselor naturale.
In scopul renasterii traditiilor nationale Birourile Permanente ale Consiliilor Judetene au sustinut ideea incadrarii in desfasurarea concursului "Cea mai verde, mai salubra si amenajata localitate", pe parcursul caruia practic s-a continuat realizarea masurilor de salubrizare a localitatilor.
Actiuni de salubrizare au fost intreprinse si pe parcursul realizarii proiectului "Clean Up the Word"- Sa ne curatim Pamintul.

Pe parcursul efectuarii inventarierii spatiilor verzi au fost evidentiate si terenurile degradate care vor fi transmise gospodariilor silvice pentru impadurire. Pentru stoparea degradarii terenurilor in unele localitati, in afara de plantari silvice, cu suportul Fondului de Investitii din Moldova, au fost efectuate unele actiuni de ameliorare. Spre exemplu in s. Covurlui in acest scop au fost investite circa 900 mii lei pentru construirea instalatiilor hidrotehnice. Din Fondul Ecologic National de asemenea au fost eliberate mijloace pentru efectuarea unor lucrari de protectie a terenurilor in curs de degradare, cum ar fi efectuarea lucrarilor de consolidare a malurilor unei ripi de pe teritoriul primariei Voinescu.

Pentru executarea Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat in administrarea primariilor au fost transmise unele monumente naturale cum ar fi monumentul de arhitectura peisagistica "Vila cu parc Mindic", primariei s. Mindic.

In scopul realizarii PLAM in unele judete au mai fost elaborate Programe judetene de reducere a poluarii aerului cu emisii nocive de la surse fixe si mobile (PTRPA). Pentru implementarea acestor programe au fost luate masuri de respectare a regimului stabilit de ardere a combustibilului la cazangeriile si uzinele de producere a asfaltului, iar la uzina de asfalt din mun. Hincesti a fost instalat un dispozitiv special de retinere a prafului.

Prin intermediul mass-media, presa, radio, televiziune etc., publicul a fost informat cu activitatile cere se desfasoara in teritoriu si antrenat in luarea deciziilor de mediu pentru implementarea cu succes a acestora. De asemenea au fost editate brosuri, ziare, pleante care au contribuit la informarea publicului cu problemele si masurile de ameliorare a lor.

 

Cuprins

3.5. Planul de Amenajare a Teritoriului National

Bogatia umana constituie nu numai capitalul realizat de om, ci si capitalul natural, format atit din resursele regenerabile, cit si din cele neregenerabile. Misiunea dezvoltarii durabile este de a gasi caile de crestere a intregii bogatii, concomitent cu folosirea, in mod prudent, a resurselor naturale, astfel incit resursele regenerabile sa poata fi mentinute, iar cele neregenerabile sa fie folosite intr-un ritm care nu va ignora necesitatile generatiilor viitoare.

Calea traditionala de reducere a deteriorarii mediului si societatii este acea de a impune norme de reglementare pentru dezvoltarea spectrului de activitati economice, prevenirea proceselor naturale periculoase si tinerea sub control a amenajarii teritoriilor.

Pentru Republica Moldova, acceptarea politicii dezvoltarii durabile reprezinta singura cale responsabila de dezvoltare pe termen mediu si lung, in concordanta cu interesele nationale si cu cerintele colaborarii internationale.

In Moldova deja este recunoscuta prioritatea planificarii teritoriale ca instrument de asigurare a dezvoltarii echilibrate a teritoriilor si localitatilor, valorificarii optime a resurselor, remodelarii si echiparii tehnice a spatiului adecvat realizarilor economice, particularitatilor sociale si specificului zonal.

Astfel, diversitatea problemelor abordate in spatiu si timp pentru optimizarea gradului de realizare a scopurilor, urmarite de societate prin repartizarea si regularizarea numarului crescind de elemente teritoriale ofera amenajarii teritoriului un caracter de sinteza, iar conditia social-economica impune unitatea de conceptie si actiune pentru dezvoltarea integrala si armonioasa a teritoriului. In acest context, sistemul de organizare a teritoriului asigura abordarea problemelor de la general la particular in diferite esaloane teritoriale, de la amenajarea teritoriului si localitatilor la organizarea teritoriului in cadrul unitatilor economice separate si incheind cu amplasarea diverselor obiecte de investitii.

Cea mai importanta categorie a documentatiilor de amenajare a teritoriului il constituie Planul de amenajare a teritoriului national (PATN), care trebuie structurat si conturat in contextul functiilor de furnizor al datelor pentru planurile de amenajare a teritoriilor regionale, zonale, raionale, programele sectoriale nationale si locale, precum si de receptor de informatie pentru actualizarea sau modificarea sa, dupa caz.

Obiectivele prioritare ale PATN vizeaza realizarea unui vast program de lucrari publice care conditioneaza si sustin tranzitia la economia de piata.

PATN examineaza si stabileste pronosticuri pentru urmatoarele domenii:

  • dezvoltarea retelei de localitati, amplasarea fortelor de munca;
  • reteaua majora a infrastructurii de comunicatii si transport ca suport al amenajarii teritoriului;
  • sectoarele economiei nationale;
  • protectia si reabilitarea mediului inconjurator, utilizarea rationala a resurselor naturale;
  • conturarea zonelor de agrement, dezvoltarea turismului, protectia patrimoniului construit;
  • diminuarea riscurilor naturale si tehnogene;
  • gospodarirea eficienta a resurselor de apa;
  • evaluarea principalelor structuri demografice si a unor variante de evolutie a acestora: influenta lor asupra pietei fortelor de munca, asupra necesarului de locuinte si servicii publice;
  • conformarea cerintelor de amenajare a teritoriului la respectarea securitatii tarii.

Activitatea de elaborare a PATN a demarat imediat dupa adoptarea Legii privind principiile urbanismului si amenajarii teritoriului, insa pana in 1999 ritmurile elaborarii au fost foarte lente. Dupa aprobarea Hotaririi Guvernului Republicii Moldova nr.75 din 22 ianuarie 1998 "Cu privire la unele masuri eficiente de solutionare a problemelor prioritare in domeniul dezvoltarii teritoriului national" din bugetul de stat s-au alocat 320 mii lei, ceea ce a permis de a executa in a.1999 lucrari de elaborare a PATN care se pot evalua la 60 % din studiul integral al situatiei existente.
Insa, din lipsa de mijloace financiare, dar posibil si din inertie si neintelegere a rolului acestor documentatii pentru oportunizarea dezvoltarii localitatilor si teritoriilor, finantarea lucrarilor de elaborare a PATN din bugetul de stat a fost sistata pe o perioada de 2 ani.

Datorita constientizarii importantei PATN de catre conducerea de varf a tarii si sustinerii in continuare a procesului de finantare a lucrarilor de elaborare a acestor documentatii pentru dezvoltarea durabila a tarii Institutul National de Cercetare si Proiectare "Urbanproiect", elaboratorul principal al PATN, a obtinut posibilitatea de a continua lucrarile mentionate conform prevederilor Hotararii Guvernului Republicii Moldova nr.1362 din 7.12.01 "Cu privire la dotarea localitatilor si teritoriilor cu documentatii de urbanism si amenajare a teritoriului".

Conform Programului de Stat de dotare a localitatilor si teritoriilor cu planuri de amenajare a teritoriului si planuri urbanistice generale, PATN va fi elaborat pe parcursul anilor 2002-2003 cu conditia asigurarii finantarii stabile in volum deplin, precum si reglementarii procedurii de furnizare gratuita a informatiilor necesare derularii lucrarilor in cauza.

Atit Guvernul, cat si societatea in ansamblul sau trebuie sa se angajeze in realizarea practica a principiilor dezvoltarii durabile. Numai constientizind aceasta atitudine vom fi capabili sa asiguram o dezvoltare armonioasa a economiei, societatii si mediului.

Este clar, ca nu numai fostele tari cu economie centralizata, ci si intregul sistem al relatiilor internationale se afla in tranzitie. Viteza si amploarea schimbarilor care au avut loc in lume ne obliga la o mobilitate sporita mintala si la o creativitate accelerata.

Suntem convinsi ca eforturile noastre comune vor incuraja initiativele de dezvoltare si cooperare si vor genera proiecte noi si idei stimulatoare. Conceptul dezvoltarii durabile, acceptat si sustinut de opinia mondiala si adaptat la specificul nostru, trebuie sa constituie coloana vertebrala a oricarui sistem de guvernare pe termen lung. El trebuie sa devina axa a politicii nationale, posedind capacitatile de dinamism si flexibilitate, pentru ca in permanenta sa fie efectuata o recapitulare si analiza a rezultatelor obtinute in procesul de implementare. Numai astfel putem spera la realizari performante adevarate.

 

Cuprins

3.6. Programului de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor Republicii Moldova pina in anul 2006

Programul modernizarii sistemului de alimentare cu apa si canalizare pina la 2006 determina obiectivele principale ale asigurarii functionarii stabile a complexului. Reiesind din criteriul principal - "Apa este sanatatea omului", programul este parte componenta a complexului de procese reciproc conditionate de asanare a surselor de alimentare cu apa si de majorare a fiabilitatii tehnice si sanitare a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, reflectate si in "Schema complexa de alimentare cu apa si evacuare a apelor uzate in RM".

Programul dezvolta si concretizeaza caile de rezolvare a problemelor expuse in directiile strategice ale dezvoltarii social-economice a Republicii Moldova pina la 2005, cuprinzind 43 localitati (municipii si orase) cu populatia totala aproximativ 1 mln.500 mii locuitori.

Luind in consideratie situatia economica a Republicii Moldova executarea lucrarilor privind modernizarea si dezvoltarea alimentarii cu apa si canalizarii se propune de realizat in trei etape:

  • lucrari cu cheltuieli mici prevazand renovarea sistemelor existente;
  • modernizarea si dezvoltarea pana la 2006;
  • modernizarea si dezvoltarea pana la 2010.

In vederea redresarii situatiei alimentarilor cu apa potabila de calitate, conform programului de activitate al Guvernului Republicii Moldova "Renasterea Economiei, renasterea tarii" si planului de activitate a Ministerului, IPROCOM a elaborat Programul de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor Republicii Moldova pina in anul 2006.

Scopurile principale ale programului sunt:
- ameliorarea nivelului de trai si ocrotirea sanatatii populatiei;
- protectia mediului inconjurator.


Pentru realizarea programului de alimentare cu apa si canalizare pe perioada 2002-2006 se prevad investitii:
1. pentru municipii si orase - 1 miliard 42 milioane 371 mii lei;
2. pentru localitati rurale - 200 milioane 852 mii lei.

Sursele de finantare ale programului sunt prevazute in mare parte, pina la 600 mln. lei din creditele organizatiilor financiare internationale.

Constructia aductiunilor de apa interraionale si a obiectelor principale ale acestora, precum si a statiilor de epurare se prevede a fi realizate preponderent din contul bugetului central cu atragerea surselor de finantare locale si extrabugetare, retelelor de distributie si colectare a apei - din mijloacele bugetelor autoritatilor administratiei publice locale si a agentilor economici din teritoriu, iar a conductelor de bransament si a racordarii retelelor de evacuare din contul mijloacelor agentilor economici si ale populatiei.

O problema care necesita o solutionare imediata, este constructia pe teritoriul Republicii Moldova a unui complex de evacuare - epurare a apelor uzate, or. Soroca. Pentru constructia acestui obiectiv, sunt necesare investitii in valoare de 2500 mii $ SUA, realizarea caruia poate fi prin atragerea investitiilor straine.

Din buget pentru anul 2002 sunt prevazute investitii pentru obiectivul mentionat circa 200 mii $ SUA, din care aproape jumatate vor fi utilizate pentru inlocuirea colectorului sub presiune, amplasat pe teritoriul Ucrainei.

Ministerul Ecologiei, Constructiilor si Dezvoltarii Teritoriului in comun cu organele administrarii publice locale va continua intreprinderea masurilor de atragere a investitiilor straine si autohtone, pentru constructia statiilor de epurare in or. Soroca, Soldanesti, Telenesti, Rezina, Criuleni, Cantemir, ntru ameliorarea de mai de parte a situatiei ce tine de alimentarea cu apa potabila a populatiei la parametrii calitativi si cantitativi conform normelor stabilite.

Asigurarea cu apa potabila a populatiei din republica constituie o problema deosebit de acuta, determinata de repartizarea neuniforma a rezervelor de apa subterana pe teritoriul republicii. Calitatea apei in majoritatea localitatilor nu corespunde cerintelor normative din cauza continutului marit de nitrati, sulfati, cloruri, sodiu, precum si mineralizarea si duritatea ridicata. De aceea sursele principale de apa ramin cele de suprafata (riurile Nistru si Prut) carora le revine 72 la suta din volumul total de apa captat.

Ponderea riului Nistru in alimentarea cu apa a populatiei si a economiei nationale constituie 56 la suta, iar riului Prut ii revine doar 16 la suta. Nivelul de poluare a apei riului Nistru este in limitele admisibile, avind gradul de poluare de clasa 2. Daca in ultimii ani calitatea apei riului Nistru s-a imbunatatit simtitor, atunci calitatea apei din riul Prut se inrautateste in urma poluarii, desi dupa o prelucrare corespunzatoare ramine inca utilizabila ca apa potabila. In prezent 7 orase (Briceni, Edinet, Glodeni, Ungheni, Leova, Cantemir si Cahul), se alimenteaza cu apa din riul Prut, iar din riul Nistru - 4 orase (Chisinau, Balti, Soroca si Rezina) cu totul ca aceste orase dispun si de surse subterane de apa (fintini arteziene).

De servicii de alimentare cu apa potabila prin sisteme centralizate beneficiaza 81 la suta din populatia urbana si doar 17 la suta de locuitori din mediul rural. Ceilalti consumatori folosesc in acest scop fintini si izvoare ca surse necentralizate de alimentare cu apa (circa 150 mii fintini).
Sistemele comunale de alimentare cu apa functioneaza in 57 localitati urbane (orase) si 77 localitati rurale (sate). Consumul mediu de apa in republica pentru o persoana constituie 220l/24h, desi acest indice variaza de la 50 la 300 l/24h pentru diferite localitati. Unele localitati, in care starea retelelor este deosebit de precara, sunt alimentate cu apa doar citeva ore din 24, ba chiar cite 2 zile in saptamina, conform unor orare aprobate de catre organele administrarii publice locale . Sistemele centralizate de alimentare cu apa din localitatile urbane sunt gestionate de intreprinderile municipale specializate.

Retelele magistrale si de distributie a apei potabile din majoritatea localitatilor se exploateaza pe parcursul a 35-40 ani fara a fi reconstruite si reparate capital, din care cauza gradul lor de uzura depaseste cota de 50%, fapt ce provoaca mari pierderi de apa si aprovizionare nesatisfacatoare cu apa a consumatorilor.

Executarea lucrarilor de reparatie capitala si dezvoltare a sistemelor de alimentare cu apa se efectueaza sub nivelul necesar din cauza lipsei resurselor financiare proprii ale intreprinderilor prestatoare de servicii, precum si din contul alocatiilor extrem de mici din bugetul de stat si bugetele locale. In ultimii 5 ani de zile in contul investitiilor capitale, din bugetul de stat au fost alocate doar circa 1,5 milioane lei pentru reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa, necesarul minim fiind de 20 milioane lei anual.

Intru reabilitarea sistemelor de aprovizionare cu apa si canalizare a localitatilor din republica pe parcursul anului 2001 au fost inaintate spre aprobare proiecte pentru finantare din contul Fondului Ecologic National in suma de 620 mii lei, din care au fost aprobate si finantate 496 mii lei. Datele concrete sint aratate in tabel.

Intru ameliorarea situatiei create, Ministerul Ecologiei, Constructiilor si Dezvoltarii Teritoriului in calitate de organ public central de specialitate, intreprinde masuri concrete pentru atragerea investitiilor capitale sub orice forma: granturi, credite, asistenta tehnica, s. a.

Astfel, s-a reusit reabilitarea a circa 100 km de retele in or. Chisinau finantate de BERD printr-un credit de 30 milioane dolari SUA; a fost ameliorata situatia in alimentarea cu apa a 3 orase si 7sate din sudul republicii (or. Comrat, Ciadir-Lunga si Vulcanesti) din contul creditului de 15 milioane dolari SUA (I transa) acordat de catre Guvernul Turciei pentru realizarea programului de alimentare cu apa potabila a localitatilor din sudul Republicii.

In cadrul implementarii Programului cooperarii Daneze de Mediu in Europa de Est semnat intre Ministerul Ecologiei, Constructiilor si Dezvoltarii Teritoriului si Ministerul Mediului din Danemarca vor fi solutionate problemele alimentarii cu apa a satului Borceag jud. Cahul, Chircaiesti jud. Tighina, Stauceni mun. Chisinau, si un proiect de economisire a energiei electrice la apeductul Prut - Edinet.

Inca o sursa financiara pentru reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa in localitatile rurale este Proiectul pilot "Dezvoltarea surselor durabile de venit in regiunile rurale" finantat de catre Guvernul Marii Britanii prin intermediul Departamentului pentru Dezvoltare Internationala.

Intru solutionarea situatiei create in gospodaria de alimentare cu apa, dezvoltarii bazei legislative si normative in acest domeniu, in cadrul Ministerului au fost elaborate un sir de acte legislative si normative astfel ca:

  1. Legea serviciilor publice de gospodarie. Prevederile Proiectului legii Serviciile Publice de Gospodarie Comunala permite concesionarea si privatizarea obiectivelor hidro-edilitare la care se mizeaza mult pe creditarea internationala ale acestor obiective in vederea modernizarii si dezvoltarii lor, inclusiv si concesionare sau constructie, operare, transfer
  2. Regulile de folosire a sistemelor comunale de alimentare cu apa si canalizare
  3. Standardul European EN 805 "Alimentari cu apa - conditii pentru sistemele si componentele exterioare cladirilor", care a fost adoptat ca standard national si implementat in republica;
  4. Hotarirea Guvernului cu privire la modificarea Hotaririi Guvernului nr. 530 din 6 iunie 2000, prin care in functia Ministerului Ecologiei, Constructiilor si Dezvoltarii Teritoriului este pusa activitatea de coordonare a tarifelor pentru serviciile de alimentare cu apa si canalizare.

 

Cuprins

3.7. Strategia nationala si planul de actiune in domeniul conservarii diversitatii biologice


Diversitatea biologica reprezinta o particularitate specifica a planetei noastre, care asigura functionalitatea optima a ecosistemelor, existenta si dezvoltarea biosferei in general insa, in ultimul timp, problema conservarii biodiversitatii la nivel de ecosisteme, specii, populatii si gene devine din ce in ce mai acuta din cauza intensificarii impactului uman asupra biosferei in acest context, mentinerea biodiversitatii este necesara nu numai pentru asigurarea vietii in prezent, dar si pentru generatiile viitoare, deoarece ea pastreaza echilibrul ecologic regional si global, garanteaza regenerarea resurselor biologice si mentinerea unei calitati a mediului necesare societatii.

Actualmente problema conservarii biodiversitatii depaseste limitele problemelor stiintifice si se amplaseaza la nivelul obiectivelor stringente ale statelor si institutiilor internationale, obiective care sunt menite sa asigure conditii favorabile populatiei. Unul din documentele importante ce reglementeaza aceasta activitate este Conventia cu privire la diversitatea biologica (Rio de Janeiro, 1992).

Republica Moldova a ratificat Conventia in cauza in anul 1995. In conformitate cu angajamentele stipulate in ea, Ministerul Ecologiei, Constructiilor si Dezvoltarii Teritoriului, in colaborare cu specialistii din diferite institutii si organizatii, au elaborat Strategia si Planul de actiune in domeniul conservarii diversitatii biologice in Republica Moldova.

Scopul general al Strategiei conservarii biodiversitatii este conservarea, reabilitarea, reconstructia si folosirea rationala a diversitatii biologice si peisagistice in vederea asigurarii dezvoltarii social-economice durabile a Republicii Moldova.

Scopurile particulare ale Strategiei conservarii biodiversitatii sunt:

  • conservarea in-situ a biodiversitatii;
  • identificarea si evaluarea socio-economica a resurselor biologice si valorificarea lor durabila;
  • conservarea ex-situ a biodiversitatii;
  • restabilirea si mentinerea fondului genetic, asigurarea securitatii biologice a tarii.
Strategia conservarii biodiversitatii prevede realizarea unui complex de obiective, intre care principalele sunt:
  • evaluarea specificului biodiversitatii, recunoasterea acesteia ca valoare fundamentala a Republicii Moldova si conservarea ei;
  • evidentierea si eliminarea pericolelor de origine antropica, ce ameninta integritatea ecosistemelor si conservarea speciilor;
  • determinarea conditiilor optime pentru restabilirea mediului prin conservarea biodiversitatii;
  • perfectarea metodelor de evaluare a starii biodiversitatii si de monitorizare a ei;
  • perfectionarea cadrului legislativ privind valorificarea si conservarea resurselor biologice, obtinerea unui beneficiu social-economic echilibrat prin folosirea rationala a resurselor biologice la nivel local, national si regional;
  • perfectionarea sistemului de management al activitatilor in domeniul conservarii biodiversitatii;
  • informarea si educarea ecologica a populatiei, atragerea acesteia in luarea de decizii in domeniul conservarii si folosirii rationale a biodiversitatii.

Obiectivele Strategiei pot fi realizate prin actiuni consecvente si bine orientate, stabilindu-se termene-le si volumul de finantare.

O mare importanta in atingerea acestor obiective o are asigurarea conservarii si folosirii rationale a biodiversitatii. Un rol deosebit in acest domeniu apar-tine cadrului legislativ si celui institutional existent.

Reducerea pericolului impactului antropic depinde atat de activitatea detinatorilor de terenuri, cat si de modul in care populatia si autoritatile administratiei publice vor respecta legislatia ecologica in vigoare. Cadrul legislativ si principiile educatiei ecologice a populatiei trebuie sa prevada folosirea rationala a resurselor vegetale si animale, care sunt surse inestimabile ale fondului genetic si constituie o parte integranta a patrimoniului national.

Una din problemele care reclama o solutionare urgenta este perfectionarea managementului resurselor naturale. Normativele si volumul de retragere din natura a componentelor biodiversitatii trebuie sa se bazeze pe elaborarile si recomandarile institutii-lor stiintifice, pe datele monitoringului acestor componente, precum si pe prevederile conventiilor si acordurilor internationale.

Directiile principale de activitate in domeniul conservarii biodiversitati.
Starea actuala a ecosistemelor naturale din Moldova si tendintele evolutiei lor impun efectuarea urmatorului complex de actiuni prioritare:

  1. perfectionarea bazelor stiintifice de conservarea biodiversitatii;
  2. managementul adecvat al ariilor naturale protejate de stat si extinderea suprafetelor acestora;
  3. luarea sub protectie a speciilor de plante si animale aflate pe cale de disparitie;
  4. restabilirea structural-functionala a ecosistemelor degradate;
  5. crearea Retelei ecologice nationale ca baza pentru stabilizarea landsafturilor, ecosistemelor si pentru conservarea biodiversitatii;
  6. reducerea impactului negativ al activitatii umane asupra ecosistemelor si biodiversitatii;
  7. integrarea prescriptiilor protectiei mediului in politica sectoriala;
  8. perfectionarea cadrului legislativ si institutional si a managementului conservarii biodiversitatii;
  9. informarea si educarea ecologica a populatiei, atragerea acesteia la luarea de decizii in domeniul conservarii si folosirii rationale a biodiversitatii.

Termenele de realizare a Strategiei

Majoritatea componentelor Strategiei la nivel geosistemic necesita o perioada indelungata de implementare (peste 10 ani). In cele mai dese cazuri, componentele Strategiei la nivel ecosistemic se realizeaza intr-o perioada medie (de la 5 la 10 ani), iar cele ce tin de protectia speciilor, de conservarea fondului genetic si de metodele ex-situ de conservare -intr-o perioada scurta (mai putin de 5 ani).

Planul de actiune in domeniul conservarii biodiversitatii este intocmit conform metodologiei aplicate in Strategia paneuropeana in domeniul diversitatii biologice si peisagistice si cuprinde activitati generale privind mecanismele, pirghiile si actiunile in plan sectorial de conservare a biodiversitatii la diferite niveluri.

 

Cuprins

3.8. Strategia dezvoltarii durabile a fondului forestier a Republicii Moldova

Padurile constituie o inestimabila sursa de cele mai diverse beneficii. Pe linga faptul ca prelucrarea masei lemnoase si obtinerea produselor forestiere asigura o anumita contributie la dezvoltarea economiei nationale, padurile constituie un factor de importanta majora in mentinerea echilibrului ecologic. Padurile creeaza un microclimat capabil sa diminueze efectul factorilor nefavorabili. Este notorie si importanta padurilor pentru stabilizarea continua a pinzei freatice si mentinerea resurselor acvatice, a echilibrului bioxidului de carbon, azotului si fosforului in atmosfera, pentru emanarea oxigenului.

Capacitatea padurilor Moldovei de a absorbi bioxidul de carbon din atmosfera constituie circa 2230 mii tone pe an. Padurile aduc o contributie substantiala la diminuarea proceselor de eroziune a solurilor si a alunecarilor de teren. In conditiile Moldovei, cu alternante substantiale de temperaturi, cu secete frecvente, deficit de apa, terenuri expuse la alunecari si cu diminuarea fertilitatii solurilor, pina la 40 - 50%, prin intensificarea proceselor de eroziune, rolul protector al padurilor capata o importanta vitala.

Multitudinea beneficiilor conditionate de existenta padurilor nu este inepuizabila. Atitudinea nechibzuita fata de componenta forestiera a echilibrului ecologic poate cauza pagube irecuperabile cu impact asupra bunastarii actualei societati si, intr-o masura mai mare, asupra generatiilor viitoare. Din aceste considerente, gestionarea durabila a padurilor si vegetatiei forestiere a devenit o preocupare prioritara a fiecarui stat si a comunitatii mondiale in ansamblu.
Republica Moldova dispune de un fond forestier care, care ocupa o suprafata de 394 mii ha (11,6% din teritoriul tarii), inclusiv padurile - 325,4 mii ha (gradul de impadurire a teritoriului constituind 9,6%, ori 0,075 ha de padure pe cap de locuitor). Fondul forestier include, de asemenea, suprafetele destinate necesitatilor de cultura, productie si administratie ale sectorului forestier, terenurile destinate impaduririi si cuprinse cu amenajamentele silvice. Terenurile respective sint parte integranta a ecosistemelor forestiere si sint gestionate si protejate in conformitate cu legislatia in vigoare. Concomitent, Moldova dispune de 46,7 mii ha vegetatie forestiera din afara fondului forestier.

In gestiunea autoritatilor silvice se afla 349,2 mii ha, sau 88,6% din fondul forestier national, dintre care padurile ocupa 311,8 mii ha. Restul terenurilor din fondul forestier - 44,8 mii ha, sau 11,4%, - se afla in gestiunea primariilor, unitatilor agricole si altor beneficiari silvici.

Padurile sint repartizate extrem de neuniform: Zonei de centru ii revin circa 60% (gradul de impadurire fiind de 13,5%), Zonei de nord - circa 26% (cu un grad de impadurire de 7,2%), iar Zonei de sud (cu un grad de impadurire de 6,7%), afectate in mod deosebit de seceta si de eroziuni, avind deficit de resurse acvatice, ii revin doar 16%.

Padurile Moldovei sint formate preponderent din specii de foioase (97,8%), speciile de rasinoase constituind doar 2,2%. Aproximativ o jumatate din suprafata padurilor revine cvercineelor, circa 12% - altor specii autohtone. In ultimii 50 de ani, suprafata padurilor s-a majorat considerabil datorita plantarii salcimetelor si rasinoaselor. Desi suprafata totala a cvercineelor a crescut cu 18%, ponderea acestora in structura padurilor s-a redus cu 13,6%. Astfel, peste o treime din arborete sint create din specii introduse artificial care nu se inscriu in ecosistemele naturale ale Moldovei, iar circa 90% din arboretele de gorun si peste 60% din arboretele de stejar provin din lastari de generatiile II-IV. Din aceste considerente, starea de vegetatie a ultimelor si rezistenta lor la factori biotici si abiotici nefavorabili sint foarte reduse.

Problemele gestionarii durabile a padurilor Republicii Moldova pot fi solutionate cu succes doar in cazul promovarii unei politici forestiere adecvate noilor cerinte.

In acest sens, unui nou sistem de viziuni asupra sectorului se impune necesitatea formarii unei noi mentalitati silvice, implementarea prevederilor conventiilor internationale la care Republica Moldova este parte, organizarea valorificarii rationale a produselor padurii in contextul asigurarii continuitatii padurilor ca structura si functii, in corelatie cu conditiile de crestere, contribuirea la mentinerea potentialului polifunctional al padurilor. Managementul forestier trebuie subordonat numai intereselor nationale durabile, orientat spre traditiile nationale si obiectivele silviculturii si bazat pe principii ecologice. Problema protejarii si dezvoltarii durabile a padurilor este inseparabila de problema asigurarii sanatatii populatiei tarii.

In politica forestiera este necesar de a pune accentul pe conservarea diversitatii biologice la toate nivelurile, pe instruirea cadrelor in domeniul silviculturii, pe armonizarea cadrului legislativ, pe cooperarea internationala.

Cadrul legislativ, aflat la baza politicii statului promovate in sectorul forestier, include Constitutia Republicii Moldova, 12 legi si un set de hotariri ale Guvernului ce se refera, direct sau indirect, la domeniul forestier.

In politica forestiera a statului, functia primordiala a padurilor este cea de protectie a mediului si de asigurare a echilibrului ecologic. Codul silvic si alte legi prevad interzicerea reducerii suprafetelor fondului forestier, iar recoltarea masei lemnoase se permite numai in limitele stabilite de amenajamentele silvice. O serie de prevederi din Codul cu privire la contraventiile administrative si din Codul penal sint orientate nemijlocit spre protejarea padurilor contra actiunilor distructive. Legislatia favorizeaza extinderea suprafetelor acoperite cu vegetatie forestiera prin impadurirea terenurilor degradate, a ravenelor, a pantelor, a terenurilor afectate de alunecari, crearea fisiilor forestiere de protectie a apelor riurilor si bazinelor de apa. Legea privind protectia mediului inconjurator, Legea regnului animal, Legea privind expertiza ecologica si evaluarea impactului asupra mediului inconjurator si alte legi subsecvente contin prevederi privind conservarea diversitatii biologice si protectia ecosistemelor.

Conform articolului 127 din Constitutia Republicii Moldova, padurile din tara fac obiectul exclusiv al proprietatii publice. Proprietatea privata asupra padurilor se admite numai cu conditia plantarii acestora pe terenuri private.

Cadrul legislativ referitor la politica forestiera urmeaza a fi dezvoltat si perfectionat atit in raport cu noile cerinte ale perioadei de tranzitie, cit si pornindu-se de la necesitatea armonizarii politicii forestiere nationale cu normele acceptate de comunitatea mondiala.

Moldova a semnat si a ratificat 16 conventii si acorduri internationale in domeniul protectiei mediului inconjurator: Conventia asupra zonelor umede de importanta internationala in special ca habitat al pasarilor acvatice (Ramsar, 1971), Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa (Berna, 1979), Conventia privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice (Bonn, 1979), Acordul privind conservarea liliecilor in Europa (Londra, 1991), Conventia privind diversitatea biologica (Rio de Janeiro, 1992), Conventia-cadru a Organizatiei Natiunilor Unite cu privire la schimbarea climei (Rio de Janeiro, 1992), Conventia privind protectia si utilizarea cursurilor de apa transfrontaliere si a lacurilor internationale (Helsinki, 1992), Acordul asupra conservarii pasarilor de apa migratoare african-eurasiatice (Haga, 1995). Autoritatea silvica centrala, legal imputernicita sa reglementeze, sa coordoneze si sa exercite controlul asupra administrarii si gospodaririi fondului forestier, se afla in subordonarea directa a Guvernului. In cadrul acestei autoritati activeaza 14 unitati silvice de stat, trei unitati silvocinegetice, Intreprinderea pentru Prelucrarea Fructelor de Padure "Pomusoara", cinci rezervatii naturale de stat, precum si Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice.

Autoritatea silvica centrala asigura monitoringul forestier, care reprezinta un sistem de observare si prognozare a starii padurilor, de depistare si prevenire a proceselor si tendintelor negative in dezvoltarea lor.

Reteaua nationala de sondaje permanente, creata in 1993, are o densitate de 2x2 km (1 sondaj la 400 ha) si cuprinde circa 700 de sondaje. Reteaua europeana, constituita in 1992, are o densitate de 16x16 km (1 sondaj la 25,6 mii ha) cu 12 sondaje permanente.

In baza datelor monitoringului forestier, Republica Moldova este inclusa in grupul tarilor cu paduri puternic afectate (cota procentuala pentru clasele II-IV depasind 20%).

Incepind cu anul 1992, Republica Moldova este membru al Programului de cooperare internationala pentru evaluarea si monitoringul efectelor poluarii asupra padurilor "ICP-FORESTS" cu sediul la Hamburg (Germania). In prezent, conform acestui program, se inventariaza toate sondajele din cadrul retelei nationale pentru evaluarea starii padurilor la nivelul I si trecerea la efectuarea lucrarilor pentru nivelul II. In perspectiva se preconizeaza si derularea investigatiilor de nivelul III.

Recent a fost aprobata de Parlamentul Republicii Moldova Strategia dezvoltarii durabile a fondului forestier in Republica Moldova. Obiectivele acestei Strategi sint:

  • Consolidarea potentialului vital al padurilor naturale existente,
  • Conservarea biodiversitatii forestiere;
  • Extinderea suprafetelor acoperite cu vegetatie forestiera;
  • Sporirea eficientei activitatilor de paza si protectie a fondului forestier;
In Strategie se mentioneaza ca efectele eco-protective ale padurii poarta un caracter permanent numai prin depasirea gradului de 15% de impadurire a teritoriului. Pentru aceasta este necesar de acoperit cu vegetatie forestiera cel putin 130 mii ha si de creat:
  • Noi suprafete de padure si majorarea celor existente
  • Insule verzi de arbori si arbusti
  • Coridoare de interconexiune a masivelor impadurite
  • Perdele de protectie a apelor, drumurilor si obiectivelor industriale.

A fost elaborat Programul de Stat de regenerare si impadurire a terenurilor din cadrul fondului forestier pentru anii 2002-2020. Acest program prevede:

  • Crearea culturilor silvice pe o suprafata de 24 655 ha;
  • Ajutorarea regenerarii naturale pe o suprafata de 39 036 ha;
  • Regenerarea naturala pe o suprafata de 31 927 ha;

Lucrarile de regenerare si impadurire in fondul forestier pina in anul 2020 se vor desfasura pe o suprafata de 95 618 ha. Executarea acestui volum de lucrari va necesita cheltuieli de 600 276 mii lei sau 31 593,5 mii lei anual.

 

Cuprins

3.9. Programul complex de valorificare a terenurilor noi si de sporire a fertilitatii solului

Fondul funciar. In conditiile intensificarii presiunii antropice asupra mediului, protectia, ameliorarea si utilizarea durabila a resurselor funciare devine unul din principalele obiective strategice in politica statului.

Cresterea numarului populatiei, urbanizarea, construirea si exploatarea cailor de comunicatie terestre s.a. sunt insotite de pierderi irecuperabile de terenuri agricole - spatiu vital al speciei umane. Exista perspectiva unei penurii mondiale de pamint cultivabil, precum si necesitatea ca aceasta resursa sa fie protejata prin utilizari neagricole. Terenurile cultivabile devin o resursa din ce in ce mai pretioasa. In acest context reducerea continua a terenurilor arabile este foarte ingrijoratoare.

In evolutia fondului funciar al Republicii Moldova se observa aceleasi fenomene. Suprafata fondului funciar este de 3384,4 mii ha, din care terenuri agricole 2556,6 mii ha. In 3 decenii aria terenurilor agricole s-a micsorat cu 120 mii ha (4,4 mii ha anual). Terenurile arabile s-au redus cu un ritm de 3,8 mii ha anual (total - 91,3 mii ha). Plantatiile multianuale s-au micsorat cu 52,6 mii ha (1,9 mii ha anual). In schimb suprafetele ocupate de drumuri si localitati (constructii, piete, strazi, curti) au crescut cu 21,9 mii ha (0,8 mii ha anual). Padurile si alte plantatii protectoare s-au extins cu 86,8 mii ha (3,2 mii ha anual).

Din punct de vedere al dezvoltarii durabile, cota terenurilor cultivabile este inadmisibil de mare - 64,4% din suprafata fondului funciar si 85,3% din terenurile agricole. Asemenea proportii nu permit mentinerea unui echilibru ecologic dintre ecosistemele naturale si cele antropice si conduc inevitabil la degradarea resurselor funciare si a biodiversitatii.

Reforma agrara, cumulata cu intirzierea dezvoltarii unei piete funciare dinamice si a reglementarilor privind obligatiile proprietarilor in materie de exploatare durabila a terenurilor - in special in agricultura conduce la comportamente iresponsabile in utilizarea resurselor funciare. Dezvoltarea anemica a unor noi forme asociative in agricultura (proprietatea funciara aici este pulverizata in 1218 mii cote de terenuri separate) constituie un factor care contribuie la degradarea in continuare a fondului funciar.


Solurile. Dupa componenta si bonitatea lor naturala, solurile Republicii Moldova fac parte din categoria celor mai valoroase, caracterizandu-se si printr-o remarcabila diversitate, legata de variatiile zonalitatii verticale si orizontale locale, conditiile geologice s.a. Cernoziomurile sunt cele mai raspindite soluri, ocupind 70% din suprafata fondului funciar. Diversitatea mare de soluri cu arii limitate reprezinta nise ecologice foarte favorabile pentru unele culturi agricole de mare randament: vita de vie, pomi fructiferi, legume s.a. Nota medie de bonitate a terenurilor arabile constituie 68 puncte. Din terenurile agricole, fertilitate buna si foarte buna au 84,8%, mijlocie 9,9%, slaba 5,3%.

Din punct de vedere economic, solurile constituie componenta cea mai valoroasa a resurselor naturale. Tinind cont de tendintele globale in ritmurile deprecierii si pierderilor irecuperabile de suprafete agricole precum si in dezvoltarea agriculturii, problema pastrarii terenurilor agricole ar trebui sa devina pentru statul nostru o preocupare strategica de securitate nationala.

Degradarea capacitatii productive a solurilor in urma supraexploatarilor agricole se manifesta prin intensificarea proceselor de eroziune, prin alunecari de teren, deficit de humus, insuficienta de fosfor mobil, salinizare si solonetizare, portiuni cu exces periodic de umiditate, colmatare a depresiunilor cu depozite de soluri slab humifere, decopertari de straturi fertile s.a.

Eroziunea cuprinde 33% din terenurile agricole: erodate slab - 19%, moderat - 10%, puternic - 4%. Exista 6200 ravene cu o suprafata de 8,9 mii ha. Suprafata solurilor erodate creste in medie cu 0,5-1,0% anual, ceea ce ar determina in urmatorii 50 ani ca 20-40% din stratul cel mai fertil sa se piarda. Prejudiciile anuale echivaleaza cu 2000 ha cernoziomuri cu profil intreg. Efectele daunatoare ale eroziunii se extind si asupra altor sfere: innamolirea iazurilor si a altor bazine acvatice, poluarea solurilor din depresiuni si a apelor freatice cu pesticide si ingrasaminte minerale, spalate de pe versanti, distrugerea cailor de comunicatii, a constructiilor hidrotehnice s.a.

Excavarile invelisului de sol la exploatarile carierelor, pina in 1990, nu erau insotite de lucrari de recultivare a terenurilor; s-au distrus 5000 ha terenuri agricole cu nota medie de bonitate 50 puncte. In ultimii 20-25 ani pierderile irecuperabile de soluri (avariate, distruse de ravene, alunecari si excavari) se ridica la 78,8 mii ha sau 3% din terenurile agricole.

Lacovistele aluviale si nealuviale, pe pante si in depresiuni (supuse salinizarii si solonetizarii in urma excesului periodic de umiditate), precum si alte formatiuni pedologice cu raspindire insulara reprezinta un mozaic ecologic care nu poate fi ignorat, daca se doreste o valorificare durabila a solurilor. Exploatarile agricole uniformizate pe suprafete mari, fara a tine cont de aceste formatiuni, sunt insotite de pierderi, posibil, mai mari decit costul adaptarii amenajarilor agricole la conditiile pedologice locale si la dimensiunile cimpurilor cu o diversificare corespunzatoare a culturilor.

Deteriorarea structurii stratului arabil si compactarea (secundara) a solurilor provocate de dehumificare si de mecanizarea inadecvata a lucrarilor agricole intensive au condus la reducerea fertilitatii terenurilor cu aproximativ 10%.

Rezerva mica si foarte mica de humus in soluri este o problema esentiala in dezvoltarea agriculturii ecologice. Solurile cu deficit de humus constituie 40,6% din terenurile agricole. Exista riscul ca si in urmatoarele decenii continutul humusului in terenurile arabile sa scada in medie cu 10-25%, ceea ce va afecta substantial calitatile fizice si microbiodiversitatea solurilor. Pierderile anuale din aceasta cauza se estimeaza la 10% din recolta.

Epuizarea rezervelor de fosfor mobil in sol poate fi acoperita numai cu ingrasaminte fosfatice. Solurile cu deficit de fosfor ocupa 30% din terenurile agricole. Lipsa ingrasamintelor face ca ponderea acestor categorii de terenuri si pierderile de recolta (20%) sa creasca.

Desfundarea solurilor pe o suprafata de 546 mii ha (21% din terenurile agricole) pentru plantatiile pomiviticole a condus la perturbarea stratificarii naturale a orizonturilor genetice si scoaterea la suprafata a paturilor slab humificate cu continut ridicat de carbonati. Fertilitatea acestor terenuri, utilizate ulterior pentru culturi de cimp, este cu 10-20% mai mica in comparatie cu cea a solurilor similare nedesfundate.

Poluarea terenurilor agricole se pastreaza, desi aplicarea ingrasamintelor chimice la hectar intre 1991-1998 s-a micsorat de 4,3 ori.

Ignorarea necesitatii de a intretine si proteja capacitatile biologice regenerative ale solurilor si ale mediului, supraexploatarile intensive din ultimele 3-4 decenii s-au soldat cu extenuarea ecologica a solurilor si scaderea randamentului scontat. Pierderile anuale directe si indirecte in urma scaderii capacitatii productive a tuturor categoriilor de soluri se evalueaza aproximativ la 436,4 mln $. Pierderile irecuperabile din cauza deteriorarii complete a invelisului de sol din ultimii 30 ani se estimeaza la 3,32 mlrd. $. Programele de protectie, ameliorare si utilizare durabila a resurselor de soluri se pot realiza doar in cadrul unor lucrari complexe de amenajare ecologica polifunctionala a teritoriului la nivel national tinind cont de toate componentele capitalului natural si antropic. Costul unor asemenea lucrari pentru perspectiva 2000-2020 se estimeaza la 363 mln $ sau peste 18 mln. $ anual.

 

Cuprins

3.10. Planul national de actiune pentru sanatate in relatie cu mediul


A vorbi despre o dezvoltare durabila este imposibil fara a evalua nivelul de sanatate a populatiei. Indicatorii principali ce caracterizeaza starea sanatatii populatiei sunt unii din cei mai inferiori din Europa. Durata medie a sperantei de viata este de 66 de ani. Rata mortalitatii constituie 11,3 la 1000 locuitori si este in mediu cu 50% mai mare decit in tarile dezvoltate din Europa, iar a mortalitatii infantile e de circa 3 ori mai mare decit media europeana. Fiecare al doilea copil decedat pina la un an a suferit de malnutritie.

A crescut numarul total al persoanelor contaminate cu virusul HIV/SIDA si a1 bolnavilor de alcoolism cronic, care a atins cifra de 55 mii persoane. Numarul consumatorilor de droguri este de 50 mii persoane, 80% din care sunt in virsta de pina la 25 ani. Tendinte negative se inregistreaza la afectarea populatiei cu tuberculoza, incidenta careia a crescut cu 53%, in numai 9 luni ale anului trecut.

Intru solutionarea problemelor cu care se confrunta sistemul ocrotirii sanatatii, au fost inaintate spre examinare proiectele de Legi privind acreditarea institutiilor medico-sanitare si farmaceutice si cu privire la stabilirea platilor pentru omologarea medicamentelor si altor produse farmaceutice si tehnica medicala; privind fortificarea produselor alimentare; privind drepturile si responsabilitatile pacientului; privind exercitarea profesiunii de medic si alte proiecte de hotariri ale Guvernului.

Promovarea reformelor a fost orientata prioritar spre consolidarea sectorului primar si spitalicesc. S-au instituit noi unitati de asistenta medicala-primara, care vor activa dupa principiul medicului de familie, fiind organizate 40 centre ale medicilor de familie si 210 centre de sanatate. A continuat perfectionarea retelei sectorului spitalicesc in corespundere cu necesitatile statului si cerintele populatiei, aceasta reducindu-se cu 1500 paturi. S-au redus termenele de tratare a bolnavilor in spitale cu o zi, ceea ce echivaleaza cu reducerea cheltuielilor bugetare necesare in acest scop in volum de peste 40 mil. lei anual.

Cu suportul financiar al Guvernului si al organismelor internationale a fost realizata o activitate vasta de propagare in rindurile populatiei a cunostintelor referitoare la masurile de protectie Anti-SIDA. Ca rezultat, in 2000 au fost inregistrate 174 cazuri de infectii cu HIV/SIDA, contra 155 in anul 1999 si 408 in anul 1998. De asemenea, s-a mentinut o situatie favorabila privind morbiditatea la copii din cauza hepatitei virale B, care a diminuat de 2 ori. Datorita activitatilor intreprinse, republica a fost declarata de OMS ca tara fara de poliomielita.

Se inregistreaza o ameliorare a situatiei privind asigurarea cu medicamente antidiabetice, reducindu-se cu 30% frecventa complicatiilor. S-a imbunatatit asigurarea cu medicamente a suferinzilor de maladii oncologice, diabetice etc., reducindu-se totodata si preturile la medicamente. A fost stabilita lista medicamentelor de necesitate vitala. S-a determinat necesarul institutiilor medicale in ce priveste asigurarea cu articolele autohtone de larg consum pentru producerea lor in tara. La imbunatatirea asigurarii cu medicamente a populatiei a contribuit asistenta umanitara in volum de 17 mil. dolari S.U.A., receptionata pe parcursul anului trecut, care a permis, spre exemplu, acoperirea a 90% din necesitatile Programului National de Imunizari.

0 atentie deosebita pe parcursul anului trecut s-a acordat masurilor intreprinse in combaterea fraudelor si coruptiei in institutiile medicale, conform Hotaririi Guvernului Republicii Moldova nr.449 din 12 mai 2000. in acest scop s-au creat comisii speciale care au efectuat 426 controale pe teren la 379 institutii farmaceutice si 47 de institutii sanitare, in urma carora au fost depistate un sir de incalcari. Pentru incalcarile financiare depistate, comiterea fraudelor si nerespectarea deontologiei medicale, un sir de conducatori si colaboratori medicali au fost sanctionati disciplinar, inclusiv unii colaboratori au fost destituiti din post.

De mentionat ca din cauza finantarii insuficiente a ramurii, minimul asistentei medicale garantat de stat se acopera doar la nivelul de 35-45%, fapt ce impune pacientii sa acopere din cont propriu 70-80% din cheltuielile tratamentului. Pe de alta parte, serviciile medicale cu plata sunt solicitate in volum de numai 10% din necesitati, motivul principal fiind posibilitatile reduse ale populatiei de achitare a acestora. in situatia creata este nevoie de a revedea componenta minimului asistentei medicale garantate de stat, acordindu-se o atentie deosebita ajutorului medical copiilor, invalizilor si altor categorii ce necesita protectie sociala.

Din cauza finantarii insuficiente a diminuat considerabil volumul si calitatea serviciilor medicale prestate populatiei. Nu se respecta standardele de prevenire, diagnosticare, tratament si reabilitare. Echiparea cu tehnica si articole medicale nu corespunde cerintelor medicinii modeme, iar standardele tehnice sunt depasite de exigentele timpului, din care cauza nu se implementeaza pe larg tehnologiile avansate in practica medicala. Serviciile medicale din componenta minimului de asistenta medicala gratuita, garantat de stat, sunt doar partial acoperite cu mijloace financiare, iar cele prestate contra plata nu corespund cheltuielilor reale si solvabilitatii populatiei.

Ramine nesatisfacatoare situatia epidemiologica, inclusiv din cauza asigurarii populatiei cu apa potabila si produse alimentare necalitative. Doar 50% din populatia republicii este alimentata cu apa potabila din apeduct. Este nesatisfacatoare starea comercializarii produselor alimentare pe pietele agricole, in majoritatea cazurilor produsele de import nu sunt insotite de certificate igienice.

Pilonul principal in mentinerea sanatatii populatiei in conditiile relatiilor economice de piata poate fi considerat mecanismul asistentei medicale prin intermediul asigurarii obligatorii a populatiei, aprobat prin Lege in anul 1998. Din motive obiective si subiective mecanismul de realizare a asistentei medicale nu este aprobat pina in prezent. Nu sunt determinate marimile primelor de asigurare, modul de colectare si sursele de formare a Fondului de asigurari medicale. In acest scop, pe parcursul perioadei de referinta au fost inaintate Guvernului mai multe variante privind crearea Companiei Nationale de Asigurari in Medicina, modul de constituire si administrare a Fondului de asigurare, modul de achitare a primelor, dar care nu au fost acceptate de catre Guvern.

Lent se desfasoara crearea sectorului particular in sfera ocrotirii sanatatii. Neintemeiat se taraganeaza si acreditarea institutiilor medicale ca parte componenta a procesului de implementare a asigurarilor medicale obligatorii.

Din multiplii factori de mediu care influenteaza sanatatea populatiei Republicii Moldova in ultimii ani pe primul plan s-a plasat calitatea apelor de suprafata si subterane.
Apa potabila neprimejdioasa este una din conditiile de baza pentru bunastarea sanitaro-epidemiologica si sanatatea omului. OMS a adoptat Strategia Sanatatii pentru Toti, recunoscind dependenta sanatatii umane de o gama variata de factori de mediu si a definit sfera de actiune prioritara asupra mediului si sanatatii prin formularea a 8 tinte ale sanatatii in relatie cu mediul. Una din ele se refera la calitatea apei. Protectia apei este obiectiv de importanta majora pentru intreaga societate.

Actualmente in Republica Moldova sisteme centralizate de alimentare cu apa sunt construite in 960 localitati din totalul de 1689 existente, inclusiv 903 in localitati rurale, care degradeaza continuu. Primariile si gospodariile care gestioneaza aceste apeducte nu dispun de resursele necesare si personal calificat pentru a le restabili si exploata conform cerintelor sanitaro-tehnice. Un numar mare de fintini, din cele peste 130 mii existente, de asemenea nu corespund cerintelor de rigoare.

In ultimele decenii se produce o poluare de proportie cu materie organica a solului din localitati, care in fine rezulta prin poluarea pinzei freatice cu azotati. Autoritatile publice locale nu considera necesar de a mobiliza populatia la salubrizarea centrelor populate. Insasi populatia este pasiva, intelectualitatea si persoanele consacrate nu manifesta interes de sanatatea populatiei.

Sanatatea populatiei, in special in spatiul rural, este influentata de un sir de factori de risc la consumul apei potabile, din care mai semnificativi sunt urmatorii:
Continutul sporit de azotati, in special, de nitrati. Ultimii conditioneaza suprimarea respiratiei tisulare, contribuie la modificarea indezirabila a metabolismului si la declansarea multor stari morbide. La copii, care consuma asemenea apa, sunt semnificativ mai frecvente malformatiunile congenitale, la adulti - o frecventa mai sporita de ciroze hepatice. Ponderea probelor cu depasiri de CMA la continutul de nitrati din sursele din sursele locale atinge 70%. Studiul efectuat demonstreaza, ca concentratii crescute de nitrati se intilnesc practic in toate unitatile administrative, mai intens sunt poluate fintinile din raioane Floresti, Drochia, Riscani, Cantemir, Ialoveni, Hincesti, Grigoriopol, Cimislia. Au crescut si concentratiile depistate - pina la 500 - 1200 mg/l. Cresterea accentuata a concentratiilor de nitrati in apa din fintini se datoreaza in principal poluarii intense a solului din localitati cu materie organica ca rezultat al transferarii sectorului zootehnic din gospodariile colective in cele private, unde nu exista conditii pentru protejarea surselor de apa. Numarul populatiei expuse la concentratii de nitrati, ce depasesc CMA, constituie circa 1,5 mil. (36%).

Continutul sporit de fluor, in special in apele captive de profunzime, ce duce la aparitia fluorozei dentare. Cel mai sporit continut de fluor se depisteaza in or. Balti, Taraclia si UTAG. In aceste localitati (I grup) CMA este depasita in 50-100% probe. Urmeaza localitatile raioanelor Ungheni, Falesti (II grup), unde depasirea CMA se inregistreaza in 20-50% probe si in sfirsit, ultimul grup de localitati (al III), unde au fost stabilite depasiri in 10-20% probe din centrul si est-sudul tarii. Ponderea probelor din apele subterane ce depasesc CMA pentru fluor constituie anual 12-15%. Numarul de copii pina la 14 ani expusi constituie circa 160 mii. Cele mai frecvente cazuri de fluoroza dentara se inregistreaza in or. Falesti, unde sunt afectati circa 70% din copii de virsta mentionata.

Mineralizarea excesiva, cauzata de continutul sporit de hidrocarbonati, sulfati, cloruri, compusi a calciului si magneziului contribuie la spor semnificativ al morbiditatii populatiei prin litiaza urinara (UTAG, Taraclia - 23-28 cazuri, Soroca, Hincesti - 18-23 cazuri la 10 mii locuitori), a afectiunilor digestive si cardiovasculare. Numaul populatiei expuse la acest factor de risc depaseste un milion.

Contaminarea microbiologica a apei distribuite populatiei influenteaza incidenta unor boli transmisibile. Bolile diareice acute (BDA) au o incidenta mai mare in localitatile unde se inregistreaza o frecventa sporita de probe de apa cu indici bacteriologici necorespunzatori si valori scazute pentru clorul rezidual liber. Cele mai frecvente epidemii hidrice s-au inregistrat in or.Straseni, Ciadir-Lunga, Taraclia, Svetlii etc.

Datele recente indica, ca doar jumatate din populatie este asigurata cu apa prin sistem centralizat (aproximativ 82% din populatia urbana si 18% din populatia rurala). Consumul mediu menajer de apa difera de la o localitate la alta, minimala ffind in Straseni - numai 10 l/zi.
O situatie dificila s-a creat si referitor la accesul permanent al populatiei la apa. Cu exceptia m.Chisinau si Balti, in alte localitati urbane apa este distribuita cu intermitenta de 8-12 ore pe zi. Din expertizele igienice efectuate la sursa si la instalatiile de tratare reiese, ca principalele probleme sunt determinate de calitatea bacteriologica a apei surselor de suprafata si de calitatea chimica a apei surselor subterane.

Desi schema complexa de alimentare cu apa potabila si evacuarea apelor uzate a fost aprobata, ea ramine a fi proiect ne realizat pentru majoritatea zonelor. Datorita realizarii creditului acordat de Turcia, odata cu constructia apeductelor in or. Comrat, Ciadir-Lunga si Vulcanesti se va ameliora considerabil situatia in sudul republicii. In aceste conditii ramine necesitatea finalizarii constructiei apeductelor de grupa Falesti si Riscani, in masura sa amelioreze considerabil conditiile igienice si sanatatea populatiei in aceste zone.

In sate locuieste mai mult de jumatate din populatie (55%). Aici in mare masura isi pastreaza traditiile si obiceiurile, inclusiv particularitatile etnice. Obisnuinta de baza in sate este agricultura, care si serveste in cea mai mare parte ca sursa de existenta. Cu toate acestea, in ultimii 40-50 ani anumite elemente, care conditioneaza de modul de trai, s-au modificat. S-au redus sectoarele din jurul caselor si a sporit septelul de vite intretinute pe aceste suprafete, a sporit densitatea populatiei. In majoritatea de gospodarii deseurile de la animale, reziduurile organice nu sunt stocate, conditionate si utilizate in calitate de ingrasaminte ci ramin in interiorul localitatilor. La mineralizarea lor se formeaza cantitati mari de azotati, sulfati, fosfati, cloruri si alti compusi, care fiind solubili in apa, usor migreaza pe orizontala si pe verticala. Suprafetele ocupate de localitati s-au extins, inclusiv pe terenuri vulnerabile - lunci de riuri periodic inundate, pante supuse proceselor de alunecare, piscuri cu freaticul ne accesibil pentru populatie etc.

Esential s-a agravat aprovizionare cu apa a populatiei. La sistemele centralizate de apeduct si la canalizare au acces actualmente numai 18 si 8% din populatia rurala. In rezultatul degradarii sistemelor rurale de apeduct, majoritatea din ele nu functioneaza sau nu functioneaza sistematic. Ca rezultat, in ultimele decenii s-a produs o inrautatile esentiala a indicilor sanatatii populatiei rurale. Ea constituie 12-13 decese la 1000 populatie, fiind semnificativ mai joasa ca in urbe (8-9 la 1000 populatie). Diferenta mortalitatii din sate si din urbe a devenit semnificativa, incepind cu anii optzeci. Se inregistreaza o repartizare specifica a indicilor mortalitatii prin unele cauze de deces. Asa, indicii majori ai mortalitatii populatiei rurale prin ciroze a ficatului sunt caracteristici pentru zona Codrului, iar a mortalitatii prin malformatiuni - pentru zona de nord si localitatile situate in lungul Nistrului. Virsta medie de deces prin tumori maligne constituie in jurul la 60 ani, iar prin bolile sistemelor respirator si digestiv - 56-60 ani.

Reducerea esentiala unor masuri profilactice de asemenea s-a reflectat negativ asupra sanatatii. Asa, reducerea folosirii sarii de bucatarie iodate in ultimii 10 ani s-a soldat cu un spor de 8-10 ori a imbolnavirilor iodocarentiale, renuntarea la alimenatarea in scoli a sporit numarul de copii cu stari patologice a sistemului digestiv si a.m.d..

Circa doua treimi din populatia rurala este expusa actiunii nefaste a azotatilor. Acesti compusi patrund in organismul uman in special cu apa potabila. In zonele intens poluate cu nitrati sunt comparativ mult mai frecvente maladiile sistemului nervos, cazurile de hipertensiune arteriala, bolile ficatului, bolile respiratorii acute. In aceleasi zone s-au constatat schimbari semnificative ale starii sanatatii la copii si adolescenti: din cauza diminuarii functiilor sistemului imunitar sunt mai frecvente bolile infectioase si parazitare, bolile organelor hemopoietice, anemiile, anomaliile congenitale etc.

Utilizarea apei potabile cu duritate si mineralizare inalta contribuie la sporirea morbiditatii populatiei prin urolitiaze, stari hipertensive, etc.

Este caracteristica si raspindirea teritoriala inegala a maladiilor infectioase, in special a hepatitei virale A (HVA) si a bolilor diareice acute (BDA).

Cele expuse marturisesc despre starea ecologica grava, care s-a creat in spatiul rural. Principalele probleme in acest context rezulta din impactul negativ al poluarii apelor, solului si produselor alimentare asupra sanatatii.

Neglijarea problemelor de sanatate a populatiei rurale determinate de factorii ambientali va avea consecinte grave nu numai pentru aceasta populatie in parte, dar si pentru economia nationala integral. Obtinerea unor succese in privinta ameliorarii sanatatii populatiei rurale in relatie cu mediul este posibila numai in cazul promovarii consecvente a unei politici clare si a unor investitii canalizate in directiile prioritare.

Prioritatea transportarii populatiei si marfurilor in Republica Moldova ii apartine transportului rutier, care are si cea mai mare pondere in poluarea mediului, in special a aerului. Emisiile produse de autovehicole, raportate la o unitate de carburanti consumata, sunt foarte inalte din cauza termenului mare de folosire a unitatilor de transport, eficientei scazute a carburantilor, lipsei utilajului de neutralizare a gazelor de esapament si intretinerii nesatisfacatoare a automobilelor. Ponderea emisiilor de noxe in aerul atmosferic constituie cca 80% din totalul emisiilor de la toate sursele de poluare a aerului. Continutul plumbului in benzina etilata este cca. 0,2 g/l, iar in vinzare ea nu pretutindeni este substituita cu benzina neetilata.

Prezenta catalizatoarelor la automobile in tara noastra nu este obligatorie, indiferent de regulamentele in vigoare in tara producatoare. Automobilele dotate cu motoarele Diesel si autovehicolele vechi cu benzina sunt o sursa importanta de poluare cu NO2, SO2, hidrocarburi, benz(a)pirena, aldehide si funingine. Concentratia medie anuala pentru NO2 depaseste CMA de 1,5 ori in mun.Balti, in mun.Chisinau si Tiraspol; pentru SO2 - de 1,7 ori in mun. Bender si 1,04 ori in mun.Balti, etc.

Starea soselelor si strazilor nu corespunde cerintelor in vigoare. Partea carosabila este defectata, strazile sunt inguste, fapt care contribue la atit la un nivel mai sporit de poluare, atit si la incidenta inalta a traumatismului rutier. Din 3100 km de drumuri urbane cca 1192 nu sunt pavate si din 10530 km de drumuri din afara zonelor urbane 4138 km nu sunt pavate.

O alta problema serioasa pentru sanatate o constituie zgomotul, care este conditionat de toate tipurile de transport: auto, feroviar si aerian. Automobilele sunt sursele principale de zgomot in localitatile urbane. Ponderea zgomotului creat de transportul auto in poluarea sonora a oraselor constituie 75-85%. Din cauza cresterii numarului unitatilor de transport, nivelul zgomotului in ultimii 10 ani a sporit cu 12-14 dBA. In zonele aferente magistralelor auto nivelul de poluare sonora depaseste NMA cu 10-19 dBA. De asemenea, a sporit nivelul zgomotului si in incaperile de locuit, cu 5-9 dBA. Numai in mun. Chisinau nivelul zgomotului echivalent pe arterele principale constituie 77-79dBA, pe traseele sectoriale- 74-76 dBA, pe traseele din interiorul cartierelor- 65-72dBA, depasind NMA in zona de trai cu 5-24 dBA. Harta poluarii sonore a mun. Chisinau este depasita de timp (la nivelul a.1990), pentru mun. Balti e elaborata incomplet, iar pentru alte orase in genere lipseste. Din aceste considerente nu sunt elaborate masuri de diminuare a nivelului de zgomot.

Nerespectarea regulilor de securitate la trafic conduce la un numar mare de victime in urma accidentelor rutiere. Anual se inregistreaza 500-600 decese si 3000-5000 raniti, inclusiv la copii.
Analiza morbiditatii populatiei din mun.Chisinau, Balti, Tiraspol, Bender si Ribnita, infaptuita in conformitate cu programul "MOFAM-Sanatate" denota, ca sub influenta gradului de poluare a aerului atmosferic, nivelul sporit de zgomot etc. se mentine tendinta de sporire a morbiditatii populatiei adulte (15-60 ani) printr-un sir intreg de forme nozologice, cum ar fi tumorile (in special cancerul pulmonar), bolile cailor respiratorii superioare, bolile alergice, bolile ochiului, etc.

Incepind cu a.1995, a sporit numarul obiectivelor de deservire a transportului (statii PECO, parcari auto, statii de deservire tehnica). Cu toate aceste, pina in prezent, cu exceptia mun.Chisinau, nu este concordata definitiv schema amplasarii acestor obiecte pe teritoriile unitatilor administrative. Lent se extinde reteaua de statii PECO ce comercializeaza benzina neetilata. Desi nu e elaborata conceptia amplasarii parcarilor in spatiul intravilan, primariile mun. Chisinau, Balti, Cahul, Ungheni autorizeaza amplasarea multor oficii in centrele oraselor, fara a tine cont de faptul, ca lipseste spatiul necesar pentru parcarea masinilor de serviciu sau particulare, efectueaza reconstructia strazilor fara elaborarea si indeplinirea masurilor de protectie a mediului si populatiei. Transportul aerian, din cauza folosirii aparatelor de zbor invechite, de asemenea se transforma intr-o sursa de disconfort sonor pentru populatia din vecinatatea Aeroportului International Chisinau.

Cadrul legislativ si normativ existent in Republica Moldova in domeniul transporturilor nu corespunde cerintelor actuale. Sub nivel sunt cunostintele populatiei, in special in ce priveste folosirea mijloacelor de transport mai ecologice (bicicletele, transportul public electric) si mersul pe jos in loc de folosire a automobilelor.

Nu exista un sistem bine organizat de control al toxicitatii gazelor de esapament, nici puncte tehnic echipate de control, la efectuarea masurarilor este utilizat aparataj invechit si de o precizie redusa. Nu este organizat un control sistematic la intreprinderile auto.

Realizarea masurilor corespunzatoare va asigura initial o stabilitate a indicilor sanatatii, care va putea fi perceputa deja dupa primii cinci ani. Ulterior vor aparea conditii, care vor conditiona ameliorarea starii sanatatii populatiei, initial a copiilor, apoi si ameliorarea indicilor demografici.

Pe baza Planului European de Actiuni in igiena mediului, Ministerul sanatatii a elaborat Planul National de Actiuni pentru Sanatate in Relatie cu Mediul (PNASM), aprobat de Guvernul Republicii Moldova la 14 martie 2001. Acest plan este o detaliere a conceptiei referitoare la masurile necesare pentru sanatate in relatie cu mediul. In el sunt prezentate actiunile necesare, care vor fi efectuate de diferite ministere si departamente in diferiti termeni si care vor realiza politica nationala in domeniul respectiv.

Rezultatele scontate in urma realizarii scopului strategic, catre a. 2020. Realizarea programului "Optimizarea mediului ambiant pentru o sanatate mai buna", ca element de baza al politicii nationale in domeniul sanatatii, si imbunatatirea esentiala a calitatii existentei umane vor asigura un progres palpabil in ce priveste calitatea factorilor de mediu si sanatatea populatiei. Mai mult de 90% din populatia rurala si totalmente cea urbana va avea acces la apa potabila de buna calitate. Vor fi excluse, cu exceptia celor accidentale, depasirile concentratiilor maxim admise ale noxelor in aerul atmosferic si zona de munca, instruire, educare. De asemenea vor fi excluse depasirile continutului maxim admis in produsele alimentare a asa substante alogene ca elementele toxice, reziduurile de pesticide si preparate veterinare, hidrocarburile policiclice aromatice etc. Se va obtine o reducere a mortalitatii generale a populatiei pina la 9 decese la 1000 de locuitori. Se va reduce cel putin de 3 ori incidenta infectiilor intestinale (dizenteriei, hepatitelor virale) si bolilor diareice acute, cit si a bolilor social determinate (tuberculozei, scabiei, pediculozei etc.). Incidenta starilor morbide cronice se va reduce semnificativ la virsta apta de munca. Se va modifica structura morbiditatii, ceea ce inseamna o reducere pronuntata a afectiunilor cronice din partea sistemului digestiv (in special al ficatului) si sistemului respirator.

Obiectivele secundare (intermediare) - pina in a. 2010.

Aceasta etapa este destinata stabilizarii medicale si ecologice, stoparii procesului de degradare a mediului si sanatatii. Prioritare devin masurile de perfectare a cadrului legal, metodic si de organizare normativa, care trebuie sa creeze conditii noi, menite sa stimuleze activitatea in domeniul protectiei sanatatii si mediului. Cele mai importante masuri vor fi:

  • Armonizarea legislatiei nationale la cea internationala in vederea protectiei sanitare a surselor de apa, aerului atmosferic, solului, produselor alimentare;
  • Asigurarea unui mecanism reglator si organizational pentru prevenirea si reducerea poluarii mediului, cit si a impactului asupra sanatatii populatiei;
  • Crearea conditiilor necesare pentru realizarea prevederilor igienei mediului ambiant la nivelul national si local;
  • Argumentarea stiintifica a politicii in domeniul sanatatii publice si a strategiilor in domeniul preventiei cu implementarea unor programe nationale si locale privind sanatatea publica;
  • Monitorizarea realizarii programelor de sanatate publica nationale si locale si supravegherea programelor departamentale de sanatate;
  • Supravegherea, evaluarea, cercetarea impactului factorilor de mediu asupra starii de sanatate a populatiei si analiza starii de sanatate a populatiei in relatie cu factorii de mediu;
  • Elaborarea standardelor de calitate a mediului ambiant, ocupational si habitual al populatiei;
  • Perfectionarea procesului de invatamint universitar si postuniversitar si colaborarea cu organismele nationale si internationale in domeniul sanatatii publice in relatie cu mediul;
  • Elaborarea principiilor si conceptiilor pentru studiul relatiilor mediu-sanatate cu elucidarea obligatiunilor medicilor de familie, altor specialisti in domeniu in conformitate cu recomandarile OMS;
  • Optimizarea structurii serviciului de igiena al mediului si adaptarea directiilor prioritare de activitate in domeniul sanatatii si mediului cu alinierea la structurile respective europene;
  • Asigurarea tehnologiilor corespunzatoare si a altor mecanisme si mijloace pentru mentinerea si dezvoltarea unui mediu ambiant favorabil pentru sanatatea si bunastarea omului.

Strategii, mecanisme si actiuni necesare pentru atingerea scopurilor:

  • Argumentarea stiintifica a activitatilor inaintate pentru realizare.
    Activitatea intersectoriala in atingerea scopului final. Efectuarea activitatilor preconizate necesita participarea activa si dezinteresata a tuturor partenerilor. Este nevoie ca sectoarele de mediu si sanatate sa colaboreze, iar responsabilii de activitati economice care afecteaza mediul, ca agricultura, industria si transportul sa fie de asemenea solidari in actiuni de refacere, atit la nivel local cit si national. Deci este absolut necesara colaborarea strinsa si avantajoasa, consolidarea autoritatilor locale si guvernamentale.
  • Realizarea sarcinilor concomitent la toate nivelele - national, raional, localitate, unitate economica (intreprindere, institutie, gospodarie etc.). Este necesar sa se inteleaga, ca toti membrii societatii sunt responsabili de starea mediului si sanatatii si fiecare trebuie sa aiba acces la informatia necesara transformarii in practica a acestor responsabilitati.
  • Participarea activa a populatiei atit la luarea deciziilor, cit si la realizarea lor. Organizatiile neguvernamentale in domeniul sanatatii si mediului, care reprezinta populatia, favorizeaza constientizarea opiniei publice, stimuleaza si propun alternative concrete, pe care le implementeaza ca exemple.
  • Monitorizarea realizarii activitatilor preconizate.
  • Transparenta tuturor activitatilor.

Realizarea politicii nationale in domeniul sanatatii in relatie cu mediul este posibila doar prin activitatea conjugata a ministerelor, departamentelor, institutiilor, intreprinderilor, asociatiilor, persoanelor juridice si fizice interesate. Actiunile fiecarui in domeniul sau de activitate direct sau indirect contribuie la asanarea mediului si prin aceasta la ameliorarea sanatatii populatiei. Componenta parteneriatului va fi:

  • Ministerul sanatatii, care va coordona activitatile in aceasta problema;
  • Partenerul principal pentru protectia mediului si imbunatatirea conditiilor de mediu este Ministerul ecologiei, constructiilor si dezvoltarii teritoriului, care are drept directie de activitate protectia tuturor elementelor mediului: apelor de suprafata si subterane, aerului atmosferic, solului, protectiei teritoriilor, sistematizarii si salubrizarii centrelor populate, ocrotirii sanatatii oamenilor implicati in constructii, salubrizare etc.

 

Cuprins

3.11. Conservarea energiei

Incepind cu anul 1997 Complexul energetic a suferit urmatoarele schimbari:

  • Sectorul electroenergetic a fost subdivizat in 3 grupuri de intreprinderi -a) de producere a energiei electrice si termice, b) de transportare a energiei electrice si c) de distributie a energiei electrice. In anul 2000 au fost privatizate trei intreprinderi de distributie a energiei electrice. Actualmente ramin in posesia statului: o companie de transport al energiei prin retele de tensiune inalta; 2 intreprinderi retele de distributie; 3 intreprinderi centrale electrice cu termoficare si un sir de intreprinderi prezentind infrastructura si structurile auxiliare (institutii, intreprinderi de reparatie etc.)
  • Sectorul termoenergetic incepind cu anul 2000 se afla in curs de reorganizare, fiind transferat in competenta organelor administratiei publice locale;
  • Sectorul gazelor naturale a ramas, in principiu, fara schimbare cu exceptia faptului ca din 1999 Concernul de stat "Moldova-Gaz" functioneaza ca Societate pe Actiuni moldo-rusa, in care statul detine 35% de actiuni;
  • Sectorul de aprovizionare cu combustibili, care anterior purta denumirea SA "Tirex-Petrol" si avea conducere centralizata, a fost privatizat.

Cadrul normativ. Energetica este asigurata cu toate legile necesare, atit generale cit si sectoriale, inclusiv: Legea cu privire la energetica (1998); Legea cu privire la energia electrica (1998); Legea cu privire la gaze (1998); Legea privind transportul prin conducte magistrale (1995); Legea cu privire la conservarea energiei (2000); Legea privind piata produselor petroliere (2001); Legea cu privire la proiectul individual de privatizare a intreprinderilor din sectorul electroenergetic (1998).

Insuficiente si in mare masura invechite sint actele normativ-tehnice mai ales in domeniul gospodariei gazelor combustibile. Asupra unor acte normative se lucreaza (legea cu privire la energia termica; regulamente pentru protectia liniilor electrice aeriene si a.)

Complexul energetic functioneaza in baza "Strategiei Energetice a Republicii Moldova pina in anul 2010", aprobate prin Hotarirea Guvernului nr.360 din 11.04.2000, la care este anexat si Planul indicativ de actiuni m sectorul energetic pina in anul 2010. In aceste documente sint trasate conceptia, directiile strategice si planul de actiuni prioritare, care urmeaza a fi intreprinse in toate sectoarele complexului energetic pe parcursul perioadei de durata medie. Un compartiment aparte este destinat activitatilor in domeniul ameliorarii situatiei ecologice, in raport cu procesele de restructurare, descentralizare si privatizare in sectoarele electroenergetic, termoenergetic, gazificarii, utilizarii resurselor renovabile. Productia energiei electrice in anul 2000 a constituit 892.3 mil. kWh. De mentionat, ca cota energiei produse in tara a constituit doar 26,5% din totalul energiei de 3367,4 mil. KWh livrata in retea.

Productia energiei termice a constituit 2373 mii Gcal, fiind in scadere fata de anul trecut cu 37,9%. Aceste reduceri au fost cauzate atit de lipsa de combustibil, cit si de perioada mai indelungata a timpului cald a anului.

Importul de resurse energetice la gaze naturale a constituit 1044.1 mil. m c. , fiind in scadere cu 34.1% fata de anul precedent. De asemenea, a scazut si importul carbunelui cu 25,9 %, pacurii cu 45.8%. Au crescut importurile la benzina cu 3,8%, energie electrica cu 5,4%, motorina cu 8,2%.

Datoriile sectorului energetic. Cea mai acuta problema in sectorul energetic o constituie datoriile debitoare si creditoare enorme ale intreprinderilor energetice.

Guvernul Republicii Moldova. prin Hotarirea nr.819 din 14 august 2000. a preluat asupra sa datoriile creditoare in suma de 90 mil. dolari S.U.A. ale S.A. "Moldovagaz" fata de RAO "Gazprom", iar prin Hotarirea din 19 septembrie 2000 a anulat datoriile creditoare ale institutiilor bugetare in suma de 105,3 mil. lei pentru energie electrica si termica consumate si in suma de 66,5 mil. lei pentru gazele consumate. De asemenea, prin aceasta Hotarire s-a recomandat si ulterior au fost inghetate peste 90 mil. lei datorii creditoare reciproce ale intreprinderilor energetice.

Datoriile debitoare s-au micsorat in sectorul de gaze cu 36,6%, crescind concomitent in sectorul electroenergetic cu 30,8%.

Un impact negativ asupra sectorului energetic l-au avut pierderile substantiale de energie electrica (peste 30% din volumul total de livrari), cauzate in special de gradul inalt de uzura morala si fizica a instalatiilor si echipamentelor energetice, lipsa de investitii capitale pentru renovarea si dezvoltarea complexului energetic, calamitatile naturale din noiembrie-decembrie 2000.

Privatizarea si restructurarea sectorului energetic. Pe parcursul anului 2000 a demarat procesul de privatizare a intreprinderilor energetice, in urma caruia au fost privatizate 3 din cele 5 RED-uri. A fost organizat un tender si pentru celelalte 2 RED-uri, Compania "Union Fenosa" devenind cistigatoare, dar din cauza calamitatilor naturale procesul de negociere a contractului de procurare a fost aminat pentru o perioada mai tirzie. Nu s-au ales cu oferte avantajoase S.A. "CET-1", S.A. "CET-2", S.A. "Termocom" pentru privatizarea carora, de asemenea, a fost anuntat un concurs.

In anul 2000 a avut loc reorganizarea A.R.P. "Termocomenergo" cu transferarea fondurilor ei fixe in proprietatea autoritatilor locale, iar intreprinderea de stat "Moldtranselectro" a fost restructurata in 4 intreprinderi de stat: "Moldelectrica", "Nodul Hidroenergetic Costesti", "Moldtranselectro" si "Autoelectrotrans".

Asigurarea securitatii energetice a statului. In scopul asigurarii securitatii energetice a statului, aprovizionarii fiabile si calitative a consumatorilor cu energie a fost elaborata si adoptata noua Strategie Energetica a Republicii Moldova, insotita de un plan de actiuni pentru perioada de pina in anul 2010. A fost aprobata Legea cu privire la conservarea energiei, deasemenea a fost elaborata si aprobata in prima lectura Legea privind piata produselor petroliere, precum si unele legi privind restructurarea intreprinderilor energetice, s-a aprobat planul de actiuni privind utilizarea surselor renovabile de energie.

S-a elaborat si Programul indicativ de gazificare a Republicii Moldova pina in anul 2005, care prevede atit constructia gazoductelor-bransamente si a retelelor de 33 gaze, cit si crearea sistemului de evidenta a gazelor naturale importate si tranzitate. E de remarcat, ca deja s-a obtinut un grant pentru statia de masurare a gazelor "TOCUZ" Causeni, continua negocierile cu Banca Mondiala pentru alocarea mijloacelor financiare nedisbursate pentru constructia celorlalte 6 statii de masurare.

Programe si proiecte. In afara de programele si proiectele individuale de privatizare a intreprinderilor complexului energetic, sustinute financiar din bugetul de stat, incepind cu anul 1996 se efectueaza diverse studii si cercetari sprijinite de organisme internationale (TACIS, Programul Energetic-1 si Programul Energetic-2, Proiectul de Asistenta Tehnica si Investitional etc), indreptate spre imbunatatirea managementului intreprinderilor din complexul energetic.
Cooperarea internationala. Se efectueaza in cadrul sistemului unic electroenergetic si de cooperare in domeniul gazelor al tarilor membre CSI, in special, cu Ucraina si Rusia (import si tranzitare a gazelor naturale si energiei electrice), precum si in baza acordurilor bilaterale cu Romania.

Planuri de activitate pentru viitor si modul de implementare a acestora. In viitorul apropiat vor fi elaborate proiectele: legea cu privire la energia termica, programului national de conservare a energiei, regulamentului de protectie a retelelor electrice, regulamentului privind constructia centralelor electrice noi si amplasarea lor, conceptiei si programului de renovare a sistemului de alimentare cu caldura a tarii. Vor fi intreprinse masuri in vederea realizarii HG nr. 1092 din 31.10.2000 "Cu privire la utilizarea resurselor energetice regenerabile".

Politica statului in domeniul energeticii consta in crearea si asigurarea conditiilor necesare pentru activitatea eficienta a intreprinderilor din complexul energetic, indiferent de forma lor de proprietate, in scopul alimentarii fiabile si calitative a consumatorilor de energie si combustibili la preturi si tarife rezonabile, cu un impact minim admisibil asupra mediului inconjurator.


Obiectivele strategice prioritare ale politicii energetice pentru viitorul apropiat sint urmatoarele:

  • perfectionarea si dezvoltarea cadrului normativ in toate sectoarele complexului energetic; alinierea la standardele si normele europene in domeniu;
  • restructurarea complexului energetic, finalizarea procesului de privatizare a intreprinderilor si formarea pietei competitive energetice;
  • sporirea eficientei energetice prin promovarea unei politici consecvente de conservare a energiei, inclusiv de utilizare a resurselor regenerabile:
  • asigurarea securitatii energetice a tarii prin satisfacerea cererii de energie si resurse energetice de calitatile si in cantitatile necesare;
    · atragerea investitiilor pentru reabilitarea si constructia obiectelor energetice;
  • stingerea treptata a datoriilor istorice si asigurarea platilor curente pentru consumul de energie si combustibili;
  • participarea la proiectele internationale de dezvoltare a sistemelor magistrale interstatale si internationale de tranzitare a energiei si resurselor energetice prin teritoriul tarii; consolidarea interconexiunilor energetice cu tarile din Est si Vest.
In sectorul electroenergetica
  • renovarea si majorarea capacitatilor competitive proprii de producere a energiei electrice;
  • dotarea retelelor de transport a energiei electrice cu sisteme moderne de masurare si evidenta.

In sectorul termoenergetica

  • modernizarea sistemelor urbane de termoficare;
  • refacerea centralelor termice existente in centrale electrice de termoficare pe baza principiului "cost-beneficiu".
    In sectorul alimentarii cu resurse energetice
  • extinderea gazificarii prin constructia de noi gazoducte magistrale si bransamente de distributie a gazelor, inclusiv a gazoductelor Causeni-Chisinau, Drochia-Ungheni-Iasi;
  • coordonarea activitatilor in domeniul explorarii si valorificarii resurselor energetice autohtone;
  • diversificarea surselor de importare a resurselor energetice;
  • finalizarea constructiei si punerea in exploatare a terminalului petrolier Giurgiulesti;
  • contorizarea fluxului de gaze naturale la hotarele republicii si bransamentelor intrasistemice.

Monitorizarea implementarii obiectivelor acestei strategii va fi efectuata de catre Ministerul Energeticii si institutiile de stat abilitate prin elaborarea unui raport anual periodic privind situatia in complexul energetic, care va fi prezentat Guvernului spre examinare si luarea deciziilor respective.

 

Cuprins

3.12. Combaterea saraciei

Analiza foarte succinta a caracteristicilor in Republica Moldova demonstreaza complexitatea saraciei ca fenomen social si economic. Pentru a obtine crestere economica rapida si durabila, imbunatatirea nivelului de viata al populatiei si astfel reducerea decalajului in dezvoltare dintre Republica Moldova si celelalte tari din Europa, in anul 2000 Guvernul a convenit cu Fondul Monetar International asupra unui acord pe trei ani in cadrul programului de reducere a saraciei si crestere economica. Astfel, in contextul acestui program, in decembrie 2000, de catre consiliile de directori ale FMI si Bancii Mondiale a fost aprobata Strategia preliminara de reducere a saraciei a Guvernului Republicii Moldova.

Etapa urmatoare consta in elaborarea Strategiei finale de reducere a saraciei intr-o maniera atotcuprinzatoare si aprobarea ei catre sfirsitul anului 2002. In scopul consolidarii eficientei politicilor economice, Strategia finala de reducere a saraciei va fi elaborata prin participarea pe larg si consultarea strinsa intre toti participantii la proces, care includ reprezentantii Guvernului, Parlamentului societatii civile, organizatiilor donatoare.

Strategia de reducere a saraciei se bazeaza pe trei obiective: (I) crestere economica durabila si cuprinzatoare, ce ofera populatiei posibilitatea angajarii in cimpul muncii; (II) politica dezvoltarii umane bazata pe acces sporit la serviciile de baza (in special servicii medicale primare si invatamint de baza): si (III) protectie sociala pentru paturile sociale mai nevoiase. Aceasta Strategie se axeaza pe distributie corecta a beneficiilor cresterii economice intregii populatii luind in considerare capitalul social existent la nivelul comunitatii. Reducerea saraciei este un scop explicit al politicii Guvernului de formulare a strategiei intr-o maniera participatoare, in acest fel contribuind la sporirea sustinerii acesteia. In prezent se lucreaza asupra elaborarii Programului de reducere a saraciei care este o parte componenta a creditului pentru Ajustari Structurale, finantat de Banca Mondiala.


Analiza situatiei social-economice a tarii demonstreaza ca aproape 21% din populatie, poate fi considerata extrem de saraca, 2/3 din acestea locuind in zonele rurale.

Populatia cel mai putin asigurata dispune numai de 4,7% din veniturile totale disponibile, pe cind populatia cel mai bine asigurata detine 46,3% din volumul total al veniturilor disponibile. De asemenea, exista un mare decalaj intre veniturile gospodariilor urbane si rurale.

Asemenea diferentiere se observa si in domeniul salarizarii: coraportul dintre salariul mediu in sfera sociala si cel din activitatile financiare a crescut de la 1:4 in 1995 la 1:9 in anul 2000. In aceeasi perioada salariul mediu pe economie a crescut de 2,8 ori, in sfera sociala de 2,1 ori, iar in sistemul financiar de 4,9 ori. In anul 2000, salariul mediu lunar al unui lucrator din economie a constituit 407 lei, inregistrind o crestere de 34% fata de anul 1999, in institutiile bugetare - respectiv cu 25,2%.

Totodata, majorarea esentiala a preturilor si tarifelor la produsele alimentare de prima necesitate si serviciilor comunale a influentat negativ asupra starii materiale a categoriilor de populatie nevoiase. Astfel in anul 2000, comparativ cu anul 995 sau majorat preturile la piinea de griu de - 2,8 ori, la zahar - de 2,0 ori, tarifele la energia electrica - de 6,5 ori, la energia termica - de 12,3 ori , la apa potabila - de 8,6 ori.

Costul serviciilor comunale a unui apartament cu 2 odai in perioada de referinta s-a majorat de 5,7 ori etc.

Concomitent pe parcursul ultimilor ani s-a evidentiat o tendinta privind discreditarea rolului salariului in economia nationala inghetarea salariului minim la nivel de 18 lei, utilizarea unei retele tarifare unice de salarizare aplicate in sfera bugetara, neindexate la timp de mai multi ani restantele salariale ce au condus la erodarea veniturilor reale

In anul 2000 comparativ cu anul 1998 restantele la salarii lunare au fost reduse de la 3,1 salarii lunare pina la 1,8 salarii lunare in ansamblu pe economie si in sectorul bugetar respectiv de la 4 pina la 2,1 salarii lunare. Din contul bugetelor locale au fost platite 14 salarii lunare lucratorilor sferei bugetare in comparatie cu 10,8 salarii lunare in perioada similara a anului precedent, iar din bugetul de stat au fost platite pe parcursul anului 12,5 salarii lunare.

Asemenea situatie se atesta si la plata pensiilor: daca pe parcursul intregii perioade a anului 1999 au fost achitate 11,5 pensii pe tara in anul 2000 au fost platite 16,2 pensii medii, inclusiv au fost lichidate datoriile pentru anii 1997-1998. Incepind cu 1 iulie 2000 pensiile se platesc pe luna curenta. Deci la 1 ianuarie 2001 datoriile la plata pensiilor constituiau 0,5 pensii lunare.

Pe parcursul anului 2000 au fost utilizate mijloacele Fondului de Investitii Sociale, proiect creat cu suportul Bancii Mondiale si lansat in august 1999 conform caruia satele au posibilitatea de a obtine minigranturi in suma de pina la 75 mii dolari S U A, pentru reabilitarea scolilor, gradinitelor, ocrotirea mediului ambiant, crearea serviciilor sociale pentru copiii si familiile lor in situatie dificila. Beneficiarii directi a acestui program sunt deja 2925 copii.

A fost aprobata Strategia preliminara de reducere a saraciei si crestere economica, coordonata cu Banca Mondiala si Fondul Monetar International.

In noiembrie 2000 a fost aprobata Strategia de reformare a sectorului public. Principiile generale ale politicii sociale a Strategiei sunt orientate spre eliminarea privilegiilor si beneficiilor neadresate saracilor, monitorizarea programelor sociale privind asigurarea cu finante a masurilor prevazute si stabilirea prioritatilor de finantare in conditiile veniturilor reale, promovarea parteneriatului intre organele publice centrale si locale, pe de o parte, si agentii economici, pe de alta parte, revizuirea sistemului de beneficii, avind in vedere inlocuirea formelor de suport putin eficiente cu forme noi, mai eficiente si orientate spre atenuarea necesitatilor stringente.

S-a lucrat asupra perfectarii sistemului de inlesniri stabilite pentru unele categorii de populatie, astfel s-au anulat toate inlesnirile, care de fapt purtau caracter declarativ si nu aveau suport financiar. In aprilie 2000 a fost adoptata Legea "Cu privire la protectia sociala speciala a unor categorii de populatie", care prevede compensatii nominative pentru persoanele putin asigurate. Conform situatiei din ianuarie 2001 au fost platite compensatii nominative in suma de 80,6 mil lei din 99 mil lei transferate in acelasi scop.

Concomitent, au fost transferate surse financiare pentru plata compensatiilor nominative la procurarea carbunelui si lemnelor in suma de 62 mil lei din ele fiind platite 52 mil. lei.

In scopul aprecierii nivelului de trai al populatiei si evidentierii contingentului de cetateni care se afla sub pragul saraciei a fost perfectionat mecanismul de calculare si stabilire a minimului de existenta.

Pe parcursul anului s-a lucrat intensiv cu PNUD referitor la acordarea ajutorului tehnic si organizarea monitoringului impactului reformelor economice asupra bunastarii populatiei Implementarea Proiectului va contribui la monitorizarea impactului reformelor economice asupra nivelului de trai al populatiei si eficienta masurilor de protectie sociala prevazute in programele respective.

In baza Decretului Presedintelui Republicii Moldova din 14 decembrie 1999 nr. 1254-11 "Cu privire la declararea anului 2000 "An al Copilului", prin Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr. 395 din 21 aprilie 2000 a fost aprobat Programul de actiuni, consacrat Anului Copilului.
Promovarea politicii de stat in realizarea masurilor ce tin de protectia sociala a persoanelor virstnice si solutionarea problemelor curente se efectueaza cu ajutorul Comisiei privind problemele oamenilor virstnici, organ consultativ instituit pe linga Guvern.

In scopul sustinerii paturilor nevoiase si in special a persoanelor virstnice, invalizilor, s-au constituit Fondul republican si Fondurile locale de sustinere sociala a populatiei, din contul carora au fost acordate ajutoare materiale persoanelor nevoiase in suma de cca. 8 mil. lei.

In baza Conceptiei reformarii sistemului de salarizare a fost adoptata "Legea privind modul de stabilire si reexaminare a salariului minim". precum si noul mecanism de salarizare a angajatilor din economie. De asemenea, au fost elaborate proiectul Legii salarizarii (in redactie noua) si proiectul Legii privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoanele care ocupa functii de autoritate publica.

In scopul ameliorarii situatiei angajatilor din intreprinderile cu autonomie financiara li s-a stabilit salariul pentru prima categorie de salarizare de 115 lei, iar de la 1 ianuarie 2001 se va aplica nivelul de 150 lei. Au fost majorate cu 30-50% salariile tarifare si de functie ale unor categorii de angajati din invatamint, medicina, cultura, sport, sectorul social.

In prezent Moldova se confrunta cu mari probleme demografice: numarul populatiei apte de munca se micsoreaza, iar numarul pensionarilor creste, scade natalitatea si creste mortalitatea.
Guvernul a prevazut pentru anul 2001 majorarea marimii pensiei in medie cu 30% si a mijloacelor pentru intretinerea copiilor - cu 50%.

Reforma sistemului de pensionare si administrare a asigurarilor sociale de stat continua, s-a elaborat cadrul normativ pentru dezvoltarea sistemului nestatal de pensii. Incepind cu anul 2001 vor fi diversificate cotele de asigurari sociale, micsorindu-se cota pentru patroni, ce va constitui 25 % fata de cota anterioara de 31 %, aceasta stimulind la rindul sau, crearea noilor locuri de munca. Concomitent, vor fi prevazute cote pentru angajati, fapt ce va contribui la majorarea considerabila a pensiei individuale.

Potrivit Legii privind sistemul public de asigurari sociale, a fost creata Casa Nationala de Asigurari Sociale, preluind functiile respective ale Fondului Social si ale Consiliului de expertiza medicala (al Ministerului Sanatatii). CNAS acumuleaza si distribuie mijloacele financiare achitate de asigurati si asiguratori ai contributiilor sociale de stat.

In scopul introducerii evidentei individuale a contributiilor in bugetul asigurarilor sociale de stat a fost elaborat si aprobat Registrul de Stat de evidenta individuala in sistemul public al asigurarilor sociale de stat.

Una din cele mai raspindite forme de negocieri sociale in conditiile economiei de piata este institutia Parteneriatului Social.

Intru realizarea prevederilor Conceptiei pentru dezvoltarea sistemului de dialog social si in scopul crearii bazei legislative a sistemului, Guvernul, pe parcursul anului 2000, a sprijinit initiativa partenerilor sociali ai sindicatelor si Patronatului in promovarea Legii sindicatelor si Legii cu privire la Patronate.

Functionarea reala a organismului tripartit de dialog social este orientata in doua directii:

  • dialogul social la macronivel ce poarta un caracter consultativ in deciziile privind politica social-economica a statului;
  • dialogul social la nivel local ce trebuie sa se axeze pe respectarea legislatiei muncii si medierea conflictelor locale (particulare) intre partenerii sociali.
Datorita unei politici consecvente a Guvernului cu partenerii sociali, apare si o anumita stabilitate constructiva in cadrul negocierilor purtate cu Patronatul si Sindicatele.

Politica sociala este una din problemele esentiale ale dezvoltarii umane. Dinamizarea dezvoltarii umane durabile va fi imposibila fara o reformulare, o precizare a obiectivelor si a mecanismelor de realizare a acestora. Primul si principalul pas in elaborarea politicii sociale va fi ierarhizarea adecvata a prioritatilor, apoi alegerea mecanismelor de formare si utilizare eficienta a resurselor necesare pentru solutionarea treptata a tuturor problemelor sociale. Obiectivul principal al politicii sociale este cresterea bunastarii populatiei: accesul la educatie si ocrotirea sanatatii, ocuparea fortei de munca, cresterea veniturilor reale, o protectie sociala echilibrata.

Inconsistenta si incoerenta reformelor economice, aminarea transformarilor esentiale si a reformelor de profunzime au condus la cronicizarea somajului si potentarea saraciei. Dezvoltarea durabila este de neconceput fara ocuparea suficienta si productiva a populatiei, fara cresterea bunastarii oamenilor. Lipsa unei ocupari profitabile este egala cu pierderea resurselor umane avind efecte grave pentru dezvoltarea socio-economica, coeziunea sociala si prosperarea populatiei.
Situatia pe piata muncii reflecta totalmente situatia economiei in tranzitie, care a provocat o serie de dezechilibrari ce se manifesta, pe de o parte, prin cresterea somajului, si degradarea sistemului de protectie sociala pe piata muncii, iar pe de alta parte, prin utilizarea ineficienta a fortei de munca, insotita de descresterea productivitatii muncii, de reducerea salariilor reale ale lucratorilor. Astfel, numarul salariatilor in anul 2000 s-a redus practic in toate ramurile, exceptie fiind numarul angajatilor in administrarea publica si aparare.

Conform aprecierilor, numarul somerilor in baza definitiei Biroului International al Muncii in anul 2000 a fost de circa 150 mii persoane, rata somajului constituind 9%. Concomitent, someri oficial inregistrati la 01.01.2001 au fost 28,9 mii, din care 59% femei.

Din cei 51 mii someri oficial inregistrati pe parcursul anului 2000, la oficiile fortei de munca au constituit: 8,8 mii (17%) - in municipiul Chisinau, 5,7 mii (11%) - in judetul Chisinau , 5,8 mii (11%) - in judetul Ungheni, 5,8 mii (11%) - in judetul Balti, 4,8 mii (9%) - in judetul Soroca, 4,3 mii (9%) - in judetul Orhei.

Cuantumul mediu al ajutorului de somaj a fost de 119,8 lei, fiecare al treilea somer a beneficiat de asemenea ajutor. Persoanele apte de munca in virsta de 20-39 ani, constituie 54% din numarul somerilor oficial inregistrati.

In anul 2000 au fost inmatriculati la cursuri de pregatire profesionala 9023 persoane, din care au absolvit cursurile circa 5,3 mii someri, din acestea numai 2 mii (38%) au fost angajati in cimpul muncii.

0 amploare tot mai mare capata migratia internationala nereglementata. Conform datelor Anchetei fortei de munca, elaborata de Departamentul Analize Statistice si Sociologice, circa 152 mii de persoane (14% din populatia activa), au fost declarate plecate la lucru sau in cautare de lucru peste hotare, dintre care 54% sunt tineri pina la 30 ani.

A fost elaborat si prezentat Guvernului spre examinare mecanismul de sustinere financiara a somerilor in vederea initierii unor activitati antreprenoriale, ceea ce a permis sa se creeze circa 20 mii locuri de munca.

In contextul promovarii obiectivelor politicii angajarii in cimpul muncii, cu ajutorul Fondului de Investitii Sociale au fost create peste 2400 locuri de munca temporare pentru populatia de la sate.
Principalul obiectiv al politicii ocuparii fortei de munca consta in crearea conditiilor economice favorabile pentru cresterea numarului locurilor de munca prin sustinerea investitiilor si relansarii industriei ca factor-cheie in solutionarea acestei probleme.

Atingerea obiectivului enuntat presupune activizarea politicii statului privind ocuparea fortei de munca, conditionate de necesitatea:

  • rationalizari masurilor de sustinere de catre stat a somerilor, concentrarii eforturilor serviciilor de angajare asupra reducerii perioadei acordate somerilor pentru cautarea unui nou loc de munca asupra perfectionarii sistemului de consultare si orientare profesionala si de sustinere psihologica a somerilor, inclusiv asupra pregatirii, recalificarii si perfectionarii lor profesionale
  • reformarii sistemului de stabilire si plata a indemnizatiilor de somaj, divizarii canalelor de plata a indemnizatiilor de somaj intre sistemele asistentei si de asigurari sociale si elaborarii masurilor ce contribuie la cautarea activa a unui loc de munca, participarea la lucrarile obstesti si recalificarea profesionala
  • elaborarii programelor speciale de extindere a ocuparii pentru anumite grupuri sociale - tineri, femei cu copii mici, invalizi
  • implementarii planurilor sociale ale intreprinderilor, care sa preconizeze in special posibilitati de schimbare temporara a conditiilor si regimurilor de munca, de pensionare inainte de termen si de acordare a unor inlesniri sociale suplimentare pentru persoanele disponibilizate;
  • sprijinirii de catre stat a agentilor economici in reciclarea personalului in perioada intreruperii temporare a activitatii lor, conditionate de reconstructia, reprofilarea ori asanarea lor sau introducerea administrarii exterioare;
  • dezvoltarea relatiilor cu tarile ce importa forta de munca in scopul legalizarii migratiunii muncii, protejarii intereselor si drepturilor muncitorilor migranti in tarile respective.

Scopul reformei sistemului de asistenta sociala a populatiei este cresterea cuantumului ajutorului social pentru cetatenii care au nevoie de el, in masura cresterii resurselor financiare ale statului si trecerii in special la sistemul nominativ de achitare dintr-o singura sursa de plata a indemnizatiilor, care preconizeaza:

  • acordarea ajutorului social (in special in forma nominativa) doar gospodariilor, al caror consum real se afla sub limita oficial stabilita a saraciei;
  • folosirea procedurilor de control obligatoriu al necesitatilor persoanelor ce primesc indemnizatii;
  • stabilirea restrictiilor la numarul total de tipuri de ajutor social si indemnizatii, care pot fi acordate in acelasi timp uneia si aceleiasi persoane;
  • crearea unui sistem computerizat central de prelucrare a datelor pentru sfera de asistenta sociala;
  • implementarea tehnologiilor moderne de evidenta si deservire a recipientilor;
  • perfectionarea modalitatilor de identificare a necesitatilor de asistenta sociala, nivelului de alocatii acordate si servicii prestate;
  • evaluarea eficientei si impactului implementarii programelor de asistenta sociala.

 

In copul realizarii sarcinilor propuse se prevede reorganizarea sistemelor de administrare a asigurarilor si asistentei sociale la nivel national si local, crearea conditiilor pentru acordarea compensatiilor nominative si platilor sociale conform testului privind necesitatea acordarii ajutorului social.

Intreprinderea masurilor de protectie contra saraciei a categoriilor de cetateni cu venituri mici presupune solutionarea urmatoarelor probleme principale:

  • stoparea proceselor ce stimuleaza proliferarea in masa a saraciei;
  • neadmiterea transformarii formelor curente ale saraciei in forme stagnante:
  • crearea conditiilor economice si juridice pentru dezvoltarii antreprenoriatului individual si familial;
  • cresterea nivelului de protectie sociala a grupurilor socialmente vulnerabile de cetateni.

Una din sarcinile principale ale politicii sociale de stat o va constitui intensificarea activismului autoritatilor administratiei locale in luarea deciziilor releritoare la chestiunile privind necesitatea, volumele si formele de acordare a serviciilor pentru unele categorii concrete de cetateni.

 

Cuprins

3.13. Agricultura si securitatea alimentara

Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare se calauzeste in activitatea sa de legislatia in vigoare stabilita de Parlamentul Republicii Moldova, hotararile si directivele Guvernului Republicii Moldova si ordinele elaborate de Minister.

In perioada de activitate a anului 2001 Ministerul si-a indreptat efortul spre realizarea Programului de activitate al Guvernului "Renasterea Tarii - Renasterea Economiei", scopul principal fiind reformarea proprietatii, crearii conditiilor institutionale si economice necesare la formarea structurilor de producere si functionare a agentilor economici din sectorul agroindustrial, prin crearea conditiilor favorabile la diversificarea relatiilor economice, restructurarea sistemului de servicii, acordarea asistentei informationale, consultative si de perfectionare a cunostintelor noilor producatori din sectorul agroindustrial.

Au fost elaborate urmatoarele acte normative:

  • proiectul Codului funciar in redactia noua coordonat cu Banca Mondiala se afla in stadiul de elaborare. Parlamentul Republicii Moldova a examinat in prima lectura modificarile la Codul Funciar in actiune;
  • Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 1353-XIV din 3 noiembrie 2000 privind gospodariile taranesti (de fermier); in baza legilor "Privind cooperativele de intreprinzator" si "Cu privire la cooperatie" a fost
  • elaborat proiectul Legii cu privire la cooperativele de productie, a fost examinat de catre Parlamentul Republicii Moldova in prima lectura;
  • elaborat si prezentat Parlamentului proiectul Legii "Cu privire la masurile de redresare a situatiei economico-fmanciare a intreprinderilor zootehniei", care prevede inghetarea datoriilor creditoare ale complexelor zootehnice pentru producerea carnii de porcine pe o perioada de 5 ani cu reesalonarea acestora pana la 1 octombrie 2011 in baza unor contracte incheiate cu Ministerul Finantelor;
  • prin Hotararea Parlamentului Republicii Moldova nr. 402-XIV din 26 iulie 2001 a fost aprobat Regulamentul privind repartizarea si utilizarea mijloacelor Fondului pentru subventionarea si stimularea creditarii de catre bancile comerciale a agentilor economici producatori de productie agricola.

Prin Hotararea Guvernului Republicii Moldova nr. 977 din 14.09.2001 a fost adoptat Regulamentul privind tinerea Registrului gospodariilor taranesti (de fermier), conform caruia la moment se desfasoara inregistrarea gospodariilor taranesti.
In prezent este perfectat si definitivat proiectul Strategiei dezvoltarii sectorului agroalimentar pe anii 2002-2010, care la moment se afla spre examinare la Consiliul tehnico-stiintific al Ministerului.

In baza Legii privind restructurarea intreprinderilor agricole m proces de privatizare nr. 392 din 13.05.1999 si in conformitate cu programul de privatizare/restructurare a intreprinderilor agricole in cadrul Proiectului-Pilot, Programului National "Pamant" (PNP) si Programului de Asistenta pentru Fermierii Privati (PAFP) pina la sfarsitul anului 2001: 1034 intreprinderi agricole au participat in procesul de privatizare (toate intocmind listele beneficiarilor la cota-parte valorica); 1024 - au desfasurat concursurile de distribuire a pamintului si patrimoniului; 992 - au primit titlurile de autentificare a dreptului detinatorului de teren; 864 - au finalizat procesul de restructurare. In total in anul 2001 intreprinderile agricole au stins datoriile istorice si curente in suma de 190192 mii lei. De la inceputul Programului National "Pamant" toate datoriile stinse de catre participantii in PNP si PFAP depasesc suma de 2171400 mii lei.

Intru executarea prevederilor Hotararii Guvernului Republicii Moldova nr. 999 din 19 septembrie 2001 "Cu privire la Programul de asistenta tehnica pentru anii 2001-2002", la moment, in domeniul agriculturii si industriei alimentare sunt in etapa de implementare si gestionare 8 proiecte de asistenta tehnica si 1 proiect de creditare, care activeaza in special in urmatoarele directii: dezvoltarea invatamantului; acordarea asistentei de post-privatizare; intarirea sectorului de producere a laptelui, cartofului, compostului si ciupercilor; utilizarea tehnologiilor ecologic pure in industria vinicola, utilizarea tehnicii agricole modeme in sectorul agrar. Donatorii potentiali ai proiectelor de asistenta tehnica sunt: TACIS, Agentia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala (USAID), Departamentul pentru Dezvoltare Internationala al Marii Britanii (DFID), Guvernul Olandei, Guvernul Japoniei si Fondul International pentru Dezvoltare Agricola (FIDA).

Implementarea cu succes a proiectelor a condus la obtinerea urmatoarelor realizari:
acordarea serviciilor de post-privatizare pentru fermieri, anume aprovizionarea acestora cu echipament, ingrasaminte, seminte, acordarea consultatiilor, facilitarea accesului la sursele de finantare rurala; sustinerea gospodariilor de fermieri, in general populatia rurala, prin introducerea tehnologiilor avansate m cresterea culturilor agricole cu o capacitate valorica ridicata, aprovizionarea cu echipament si utilaj agricol, ridicarea capacitatilor manageriale a gospodariilor agricole etc.

Proiectul TACIS "Suport la dezvoltarea invatamintului, cercetarii si serviciilor de consultanta in agricultura" a fost initiat m luna noiembrie 2000 si este prevazut pentru 2,5 ani, cu un buget de 2,9 mil. Euro. Acest proiect este orientat spre cresterea durabila a economiei rurale si imbunatatirea bunastarii populatiei din zona rurala.

Programul de Asistenta pentru Fermierii Privati (PAFP) a fost lansat in ianuarie 2001 in scopul acordarii asistentei de post-privatizare fermierilor privati, antreprenorilor rurali si asociatiilor acestora din Moldova. PFAP este preconizat pe o perioada de trei ani si este finantat in baza unui grant in valoare de 18,4 mil. dolari SUA din partea USAID, acordat de East West Management Institute (EWMI) si Fundatia Soros-Moldova si implementat prin intermediul Centrului Reformelor Businessului Privat (CPBR).

Programul de Comercializare pentru Fermierii Privati al CNFA, initiat la 1 februarie 2002 (faza pilot a demarat in ianuarie 2000), urmeaza a fi implementat pe o perioada de trei ani, are un buget de 12 mil. dolari SUA si este axat in special pe 4 domenii: crearea agromagazinelor, parteneriatelor in agrobusiness, dezvoltarea intreprinderilor mici si creditarea fermierilor privati.

Proiectul Dezvoltarea Surselor Durabile de Venit in Regiunile Rurale a fost lansat in noiembrie 1999 si urmeaza a fi finalizat m noiembrie 2002. Activitatea proiectului este concentrata m 6 primarii-pilot din nordul Moldovei, sectorul Donduseni, s. Gura Bacului, jud. Chisinau si are drept obiectiv imbunatatirea accesului la piete, cunostinte si resurse, largirea surselor de venit ale micilor producatori rurali, ceea ce va genera sporirea numarului intreprinderilor noi prestatoare de servicii si a activelor sociale revitalizate ale comunei. Initial bugetul proiectului era m valoare de 1,3 mil. dolari SUA, ulterior acesta fiind majorat datorita includerii m proiect a localitatilor din judetele Comrat si Cahul, marind suma de finantare cu 700 mii dol SUA.

Proiectul "Intarirea sectorului de producere a laptelui in Moldova", perioada de implementare a caruia fiind iulie 2000-2002, cu un buget de cca. 0,84 mil. dolari SUA, are drept scop imbunatatirea calitatii si sporirea cantitatii productiei si de colectare a laptelui, sporirea fluxului de numerar si, ca urmare, majorarea veniturilor fermierilor.

Proiect-pilot de utilizare a tehnologiilor ecologic pure in industria vinicola are ca obiectiv implementarea tehnologiilor avansate de filtrare a vinului; crearea unui Centru Informational pentru Vinificatori si Viticultori; elaborarea unui manual pentru vinificatorii din Moldova. Perioada de implementare - iulie 2000 - septembrie 2002, cu un buget de - 0,56 mil. dolari SUA.

Proiectul "Restructurarea sistemului de producere a compostului si ciupercilor in Chisinau", perioada de implementare - iulie 2000 - iulie 2002, cu un buget de 0,73 mil. dolari SUA, obiectivul caruia fiind implementarea tehnologiilor avansate m producerea compostului si ciupercilor, stabilirea relatiilor de parteneriat cu companiile olandeze, marketingul ciupercilor pe piata interna si externa, propagarea experientei obtinute.

Proiectul Cresterii Productiei Alimentare din contul Programului 2KR a fost lansat in august 2000, in scopul crearii si dezvoltarii in Republica Moldova a unui sistem de leasing al tehnicii agricole si a retelei de dealeri pentru deservirea acesteia. Proiectul este implementat ca rezultat al deciziei Guvernului Japoniei de acordare Moldovei a unui grant sub forma de tehnica agricola (combine, tractoare si pluguri reversibile) in valoare de 380 milioane yeni japonezi (circa 3,5 mil. dolari SUA), finantat din contul Programului 2KR. Aditional, pentru anul 2002 se prevede acordarea asistentei tehnice in valoare de 300 milioane yene japoneze.

Proiectul de creditare "Finantarea Rurala si Dezvoltarea Intreprinderilor Mici", a fost lansat in octombrie 2000 pe o perioada de 5 ani in scopul facilitarii participarii populatiei sarace din zona rurala la comercializarea (activitati de antreprenoriat in scopul obtinerii veniturilor) productiei agricole si dezvoltarea spatiului rural. Contribuirea la edificarea unui cadru institutional adecvat pentru prestarea serviciilor financiare in spatiul rural. imprumutul, in marime de 5,8 mil. de DST sau circa 8 mil. dolari SUA, este acordat de Fondul International pentru Dezvoltare Agricola.

Pe linga proiectele implementate la moment in agricultura, in anul 2001 au fost finalizate alte 4 proiecte de asistenta tehnica, anume "Agro-inform" (TACIS), care a condus la crearea Federatiei Agro-inform si a 10 Centre Informationale, organizarea seminarelor si acordarea consultatiilor pe diverse teme, editarea manualelor si brosurilor etc.; "Dezvoltarea horticulturii in Moldova", care a contribuit la crearea unui centru de deservire si acordare a asistentei in organizarea serviciilor viabile pentru produsele horticulturii, precum si diseminarea experientei obtinute; "Dezvoltarea cultivarii legumelor in Moldova", care a contribuit la crearea unui centru modem de producere a rasadurilor in palete, folosind experienta olandeza; "Lansarea producerii cartofului-material saditor in Republica Moldova", care a contribuit la desfasurarea activitatilor ce tin de producerea, pastrarea materialului saditor, comercializarea acestuia, precum si difuzarea experientei obtinute; si 2 proiecte de creditare - "Primul Proiect Agricol" si "Proiectul de Finantare Rurala".

De asemenea, in anul 2001 cu suportul Organizatiei NU pentru Agricultura si Alimentatie (FAO) a fost implementat Proiectul "Procurarea si distribuirea rasadului legumicol si semintelor de porumb fermierilor afectati de seceta anului 2000". Obiectivul proiectului a fost acordarea asistentei post-calamitate necesare pentru reluarea productiei agricole. Bugetul proiectului - 392000 dolari SUA, perioada de implementare fiind martie - septembrie 2001. Beneficiari ai proiectului - fermierii privati mici din judetele Cahul, Tighina, Taraclia si Orhei, care au beneficiat de asistenta m forma de seminte de porumb si rasad legumicol, fapt ce a condus la ameliorarea situatiei acestora.

La moment se afla in negociere Proiectul Bancii Mondiale "Investitii si Servicii Rurale" (RISP), care are drept scop acordarea suportului de post-privatizare intru sporirea veniturilor rurale si imbunatatirea nivelului de trai prin promovarea antreprenoriatului rural, productiei agricole, diversificarii economice si comertului in teritoriul rural.

Ca urmare a vizitei misiunii Organizatiei NU pentru Agricultura si Alimentatie (FAO) in anul 2001 in Republica Moldova, care a avut drept scop identificarea directiilor prioritare de asistenta tehnica in domeniul agriculturii si industriei alimentare, au fost determinate prioritare pentru dezvoltarea durabila a agriculturii urmatoarele propuneri de proiecte TCP:

  • Asistenta in pilotarea tehnologiilor moderne de irigare de proportii mici.
  • Depozite de control atmosferic pentru mentinerea calitatii merelor la nivelul gospodariilor si comercializare pe pietele de export.

Totodata, ca urmare a misiuni Fondului International pentru Dezvoltare Agricola (FIDA), care a avut loc in anul 2001 m Republica Moldova m scopul elaborarii strategiei "Oportunitatile Strategice de Tara" de colaborare dintre FIDA si Republica Moldova, s-a convenit asupra includerii in strategie a urmatoarelor propuneri de proiecte (i) dezvoltarea bazei semincere; (ii) dezvoltarea fermelor mici de animale; si (iii) irigarea m proportii mici, cu implementarea ulterioara a unuia din acestea considerat preferential.

Cercetarile stiintifice in domeniul agriculturii si industriei alimentare sunt efectuate conform Comenzii de Stat pe perioada de 5 ani, aprobata prin Hotararea Guvernului Republicii Moldova nr. 155 din 23 februarie 2001 "Cu privire la repartizarea alocatiilor bugetare prevazute pe anul 2001 pentru cercetari stiintifice".

Lucrarile de cercetari stiintifice, proiectari tehnologice, constructii experimentale, incercari si implementare in productie pentru asistenta stiintifica a ramurilor complexului agroalimentar s-au efectuat in cadrul a 12 programe de cercetare-dezvoltare, incluse m Comanda de Stat.

Elaborarile stiintifico-tehnice ale colectivelor de cercetatori si specialisti au contribuit la mentinerea si completarea genofondului vegetal si animalier cu noi soiuri, hibrizi si linii valoroase de selectie autohtona si introduse din alte tari cu agricultura avansata. Comisiei de Stat pentru incercarea Soiurilor de Culturi Agricole i s-au transmis 20 de soiuri si hibrizi de plante cultivate in republica, s-au creat 33 gmpe de selectie, rase, turme de animale si carduri de pasari cu calitati de productie superioare. Totodata, in perioada de referinta au fost raionate 9 soiuri si hibrizi de culturi de camp si vita de vie pentru cultivare in diverse zone pedoclimatice si economice ale republicii.

Producatorilor li s-au propus 44 tehnologii, regimuri si procese tehnologice, 26 recomandari si indrumari metodice, 30 de standarde, instructiuni tehnologice si normative, 33 conceptii, prognoze si proiecte. S-au elaborat recent, adaosuri nutritive, preparate, seruri si vaccinuri noi, 61 complexe si mostre noi de masini, dispozitive, instalatii si documentatie, 4 mostre de produse alimentare cu calitati igienice, biologice si curative sporite.

In conditii de productie, cu concursul producatorilor de pe teren, au fost experimentate 149 soiuri si hibrizi de plante agricole, tehnologii si procese tehnologice noi, mijloace de mecanizare si automatizare in fitotehnie, zootehnie si industria prelucratoare. Au fost implementate in practica 80 de elaborari.

Pentru sistemul de extensiune si producatorii din complexul agroalimentar au fost editate 23 denumiri de literatura stiintifica, 37 recomandari si instructiuni, 54 informatii de sinteza, buletine informative si de reclama. Cele mai avansate elaborari au fost prezentate in cadrul a 68 expozitii, conferinte si seminare republicane si internationale, consacrate problemelor eficientizarii si sporirii durabilitatii productiei agricole.

In scopul stabilirii relatiilor de colaborare cu diverse state si organisme internationale in domeniul agriculturii si industriei alimentare au fost elaborate un sir de acorduri interministeriale privind colaborarea economica si tehnico-stiintifica, conventii interguvernamentale in domeniul sanitar veterinar si protectia plantelor.

Au fost semnate 15 acorduri interministeriale intre Republica Moldova si: Republica Belarus, Republica Bulgaria, Republica Populara Chineza, Republica Elena, Republica Estonia, Republica Finlanda, Statul Israel, Republica Italiana, Republica Letonia, Republica Lituania, Romania, Federatia Rusa, Ucraina, Republica Ungara, F.A.O., 2 protocoale intre Republica Moldova si: Republica Franceza, Republica Turcia, 1 memorandum intre Republica Moldova si Republica Islamica Iran privind colaborarea economica si tehnico-stiintifica, 8 conventii interguvernamentale intre Republica Moldova si: Republica Belarus, Republica Bulgaria, Republica Populara Chineza, Republica Elena, Republica Italiana, Romania, Ucraina, Republica Uzbekistan privind colaborarea in domeniul sanitar veterinar, 8 conventii interguvernamentale intre Republica Moldova si: Republica Belarus, Republica Bulgaria, Republica Populara Chineza, Romania, Federatia Rusa, Ucraina, Republica Ungara, Republica Uzbekistan privind colaborarea m domeniul protectiei plantelor.

In scopul stabilirii, extinderii si aprofundarii colaborarii si cooperarii economice si tehnico-stiintifice internationale in domeniul agriculturii si industriei alimentare se propun urmatoarele obiective principale:

In cooperarea bilaterala:

  • participarea la elaborarea programelor concrete de colaborare si cooperare bilaterala si realizarea lor cu diverse state in domeniul agriculturii si industriei alimentare;
  • participarea la elaborarea si realizarea strategiei nationale de integrare a Republicii Moldova in Comunitatea Europeana;
  • intensificarea procesului de stabilire si dezvoltare a relatiilor de cooperare economica si tehnico-stiintifica cu tarile din C.S.L, care prezinta interes si vor influenta pozitiv la procesul de redresare si dezvoltare al complexului agroindustrial al Republicii Moldova;
  • participarea la aprofundarea si diversificarea raporturilor de parteneriat cu tarile vecine Romania si Ucraina, inclusiv prin definitivarea cadrului juridic de colaborare bilaterala;
  • participarea la desfasurarea colaborarii trilaterale dintre Republica Moldova, Romania si Ucraina, ce tine de domeniul agroindustrial;
  • participarea la aprofundarea si diversificarea relatiilor economice cu S.U.A., definitivarea cadrului legislativ-normativ, realizarea unor proiecte de asistenta tehnica, colaborarea tehnico-stiintifica in producerea materialului semincer, dezvoltarea agriculturii organice, atragerea investitiilor de capital in zootehnie si alte ramuri ale agriculturii;
  • participarea la extinderea si aprofundarea relatiilor cu statele din Europa Occidentala, in deosebi cu Republica Federala Germania, Franta, Marea Britanie, Olanda, Italia, inclusiv prin definitivarea cadrului juridic de colaborare bilaterala in domeniul agriculturii si industriei alimentare prin semnarea tratatelor interguvernamentale si interministeriale, realizarea proiectelor de asistenta tehnica, atragerea investitiilor de capital, efectuarea schimbului comercial;
  • participarea la diversificarea si permanentizarea relatiilor economice cu Tarile Baltice si din Europa Centrala, inclusiv la elaborarea si definitivarea tratatelor internationale de colaborare bilaterala in domeniul agriculturii si industriei alimentare;
  • participarea la initierea procesului de colaborare si cooperare reciproc avantajoase cu unele tari din Asia, Africa.
In cooperarea multilaterala:
  • participarea la aprofundarea si diversificarea relatiilor de colaborare si cooperare in cadrul C.S.I. si Uniunii Rusiei si Belarus in scopul integrarii in structurile economice, de interes primordial in dezvoltarea CAI;
  • dezvoltarea procesului de integrare, aprofundare si diversificare a relatiilor cu organismele internationale, care opereaza in domeniul agriculturii si industriei alimentare (FAO, IFAD, OIE, 01 V, OIZ, UPOV);
  • participarea mai activa la colaborarea si cooperarea cu tarile din bazinul Marii Negre, Initiativa Central Europeana si alte organisme regionale la care Republica Moldova este parte sau intentioneaza sa devina parte;
  • participarea activa la atragerea si utilizarea eficienta a asistentei tehnice in redresarea si reorganizarea complexului agroindustrial;
  • participarea la procesul de atragere si utilizare eficienta a investitiilor straine, tehnologiilor, tehnicii si utilajelor modeme, creditelor si granturilor oferite de guvernele statelor donatoare in scopul dezvoltarii agriculturii si industriei alimentare;
  • participarea la procesul de implementare a Acordurilor si angajamentelor in domeniul agriculturii si industriei alimentare asumate de Republica Moldova in procesul de post-aderare la OMC;
  • participarea la procesul de implementare a Acordului de cooperare si parteneriat cu Uniunea Europeana in domeniul agriculturii si industriei alimentare.

Obiectivele principale ale politicii agroalimentare in perspectiva integrarii in piata Uniunii Europene sint cresterea substantiala a eficientei si productivitatii muncii in acest sector economic si ajustarea cerintelor fata de calitatea produselor alimentare la standardele europene, cu solutionarea concomitent a urmatoarelor probleme:

  • asigurarea securitatii alimentare a populatiei;
  • cresterea mobilitatii fortei de munca;
  • crearea conditiilor favorabile pentru dezvoltarea economica, sociala si etno-culturala a populatiei rurale;
  • utilizarea rationala si conservarea resurselor naturale si protectia mediului.

Obiectivele enumerate pot fi atinse prin modificari structurale in agricultura, modernizare si reorganizare tehnologica, incurajarea asimilarii inovatiilor, inovatiilor si cunostintelor stiintifice, reducerea substantiala a costurilor de productie, cresterea competitivitatii produselor agroalimentare autohtone prin imbunatatirea calitatii lor, extinderea numarului de intreprinderi agricole producatoare de productie-marta.

In prezent agricultura are o insemnatate primordiala pentru Republica Moldova, deoarece:

  • actualmente si in viitorul previzibil sectorul productiv al economiei nationale va avea un caracter preponderent agroalimentar, iar mai mult din jumatate din populatia tarii are, direct sau indirect, ca unica sursa de existenta activitatea agro-industriala. Majoritatea populatiei (54%) fiind amplasata in mediul rural;
  • in structura exporturilor productia agroalimentara are o pondere de circa 70% si in ultimii ani (indeosebi dupa criza financiara din Rusia in 1998) a avut loc o sporire considerabila a exportului in tarile Uniunii Europene;
  • in mediul rural sint peisaje naturale si cultural-istorice atractive, prielnice unui agroturism modern, ce ar putea fi dezvoltat pina la proportii ce l-ar transforma intr-o importanta ramura economica.
Constituie principalele prioritati in domeniul reformarii si restructurarii agriculturii:
  • finalizarea elaborarii cadrului legislativ-normativ, institutional si organizatoric pentru crearea si functionarea pietei funciare, stimularea proceselor de asociere, cooperare si integrare pe orizontala si pe verticala a agentilor economici din sectorul agroalimentar;
  • urgentarea si definitivarea reformei funciare;
  • restructurarea intreprinderilor de prelucrare a materiilor prime agricole, in special, a aspectelor de management, finante, marketing, resurse umane;
  • dezvoltarea pisciculturii si a industriei de prelucrare a materiei prime piscicole;
  • impulsionarea dezvoltarii infrastructurii de deservire a sectorului agroalimentar si a celei de comercializare a produselor agroalimentare;
  • intensificarea transferului tehnologic si crearea serviciilor de extensiune (consultanta, documentare si informare), orientate preponderent spre conservarea resurselor energetice, fabricarea produselor ecologic pure si protectia mediului;
  • reformarea sistemului de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica a sectorului agroalimentar si stimularea activitatilor inovationale in domeniu, reformarea si adaptarea la conditiile economiei de piata a educatiei si sistemului de perfectionare continua a personalului;
  • efectuarea lucrarilor de proiectare a terenurilor agricole in localitatile cai nu au aderat la Programul National "Pamint";
  • intensificarea elaborarii si implementarii Cadastrului funciar;
  • perfectionarea cadrului legislativ, normativ si organizational al relatiilor de proprietate, economice si de munca dintre proprietarii, managerii si salariatii din sectorul agroalimentar;
  • crearea capacitatilor si mecanismelor de suport financiar-creditar, stimularea investitiilor;
  • restructurarea, modernizarea, eficientizarea economica si ecologica a exploatatiilor agricole in functie de conditiile locale si de cele concurentiale pe pietele interne si externe, reamenajarea terenurilor agricole dupa principiile ecologice;
  • promovarea produselor alimentare autohtone pe pietele externe traditionale, sporirea prezentei si patrunderea pe noi piete solvabile;
  • perfectionarea tehnologiilor agricole si a modalitatilor de amplasare si organizare a exploatatiilor agricole cu luarea in considerare a exigentelor privind utilizarea rationala, ameliorarea si regenerarea resurselor naturale, protectia mediului de poluare si distrugere, conservarea resurselor genetice si a biodiversitatii;
  • dezvoltarea in mediile rurale a activitatilor economice neagricole, indeosebi a celora care necesita un volum sporit de forta de munca ca mijloc de combatere a somajului rural, inclusiv prestarile de servicii, activitatile de administrare publica, instruire, ocrotire a sanatatii, cultural-sportive, constructie a drumurilor si locuintelor, mestesugurile (inclusiv artizanale), transportul in comun, turismul rural etc.;
  • cresterea nivelului calitatii vietii populatiei rurale prin sporirea veniturilor, imbunatatirea sistemului de instruire si de ocrotire a sanatatii, ameliorarea protectiei sociale, extinderea retelelor de drumuri si telecomunicatii, accesul la sursele de informare social-economica si politica, dezvoltarea infrastructurii culturale;
  • incurajarea parteneriatului intre agentii economici publici si privati intru asigurarea dezvoltarii durabile a localitatilor rurale.

Pornind de la necesitatea sporirii considerabile a randamentului economic al utilizarii terenurilor agricole, a majorarii volumelor de productie si a gradului de ocupare in cimpul muncii vor fi dezvoltate prioritar urmatoarele complexe agroalimentare: "viticultura - industria vinului", "tutunul - industria tutunului", "legumele si fructele - industria conservelor", "sfecla de zahar - industria zaharului".

In vederea implementarii unui mecanism eficient de gestionare durabila si resurselor agricole va fi creat sistemul de contabilitate a resurselor naturale cu destinatie agricola si sistemul de monitorizare a utilizarii resurselor naturale agricole. Vor fi elaborate si adoptate programe complexe de combatere a eroziunii si de stabilizare a fertilitatii solurilor, precum si de amenajare a localitatilor rurale.

Pentru a evita discrepantele in ceea ce priveste nivelul veniturilor diferitor regiuni, precum si in scopul reducerii somajului in rindurile populatiei rurale vor fi elaborate si implementate masuri de ordin juridic, economic si organizational, inclusiv prin atragerea resurselor financiare ale organismelor internationale (fondurile Uniunii Europene de preaccesare).

 

Cuprins

3.14. Invatamintul si educatia - prioritatea tarii

In perioada de referinta s-au lansat actiuni de stabilizare a situatiei in sistemul de invatamint si de promovare a reformelor economice. S-a perfectionat in continuare structura si reteaua institutiilor de invatamint de toate tipurile. In baza scolilor medii au fost organizate 30 licee si 24 gimnazii - ca institutii de invatamint orientate spre standardele educationale mondiale avansate.

Concomitent, se pastreaza inca la un nivel foarte inalt (35%) numarul scolilor medii de cultura generala, care aduc la cheltuieli bugetare nejustificate din motivul imposibilitatii formarii grupelor de studii cu termene reduse de instruire in invatamintul superior.

Sistemul de pregatire a cadrelor din republica s-a completat cu 4 universitati si 3 colegii. Contingentul studentesc universitar constituie in ansamblu 79 mii persoane, iar in colegii - 20 mii persoane. 75% din studenti isi fac studiile in institutiile de stat, ponderea studentilor care-si fac studiile pe baza de contract in institutiile de stat constituie in universitati - 48% si in colegii - 26%, majorindu-se in raport cu anul 1999 respectiv cu 6 si 3 puncte procentuale. Comanda de stat de inmatriculare in institutiile de invatamint cu finantare bugetara a fost redusa la specialitatile care se bucura de popularitate in rindurile tineretului pe baze contractuale (economie, drept, limbi modeme, informatica etc.). Admiterea elevilor in scolile profesionale polivalente a fost redusa cu 840 persoane.

In perioada de referinta au fost delegati la studii peste hotarele republicii circa 2000 tineri din republica, majorindu-se cu 19% in raport cu anul trecut, din care 781 persoane (cu 12%) - in invatamintul preuniversitar si 993 persoane (cu 18%) - in invatamintul superior.

Au fost intreprinse unele masuri concrete pentru ameliorarea situatiei materiale a cadrelor didactice, studentilor si elevilor. in universitati bursele au fost majorate de la 55 pina la 90 lei, in colegii - de la 45 pina la 70 lei, iar in scolile profesionale - de la 42 pina la 55 lei. S-au majorat cu 50% salariile cadrelor didactice. Institutiilor de invatamint li s-a permis utilizarea pina la 50% din mijloacele extrabugetare acumulate pentru remunerarea muncii personalului angajat. Ca rezultat, in anul trecut au fost reduse atit datoriile privind remunerarea muncii pedagogilor de la 7 salarii lunare la inceputul anului 2000 pina la 2 salarii in mediu spre sfirsitul anului, cit si a numarului scolilor care nu au activat din cauza grevelor (de la 380 pina la 48 de scoli).

Perfectionarea cadrului legislativ si normativ s-a soldat cu elaborarea, adoptarea si implementarea unui sir de acte legislative si normative ca specialitatilor pentru pregatirea cadrelor in institutiile de invatamint superior. Legea in cauza a creat conditii de desfasurare in institutiile de invatamint a instruirii cadrelor la 179 de specialitati, inclusiv la 27 de specialitati noi, de perspectiva, printre care Managementul informational, Economie generala, Energetica netraditionala, Utilajul si tehnologia ambalarii produselor, Restaurare, Geotehnica, Biotehnologii agricole etc.

A fost elaborat proiectul Conceptiei de pregatire a cadrelor pentru economia nationala, proiectul Nomenclatorului meseriilor prioritare pentru pregatirea cadrelor in invatamintul secundar profesional.

S-au elaborat si se implementeaza: programele de dezvoltare a invatamintului la nivel judetean, mecanismul de functionare a institutiilor prescolare in regim continuu si planul-cadru pentru invatamintul superior de scurta durata. A inceput procesul de evaluare academica si de acreditare a institutiilor de invatamint superior.

Si-a desfasurat in mod eficient activitatea Proiectul reformei invatamintului secundar general obligatoriu, sustinut financiar de Banca Mondiala (19,96 mil. dolari S.U.A.) care este orientat spre sustinerea reformelor in domeniul elaborarii si introducerii programelor noi de studii, crearii unui sistem nou de evaluare a invatamintului, implementarii Schemei de inchiriere a manualelor scolare si editarii acestora. A derulat procesul de perfectionare a cadrelor didactice, care urmeaza sa asigure prevederile acestui proiect.

Concomitent, ineficient se foloseste baza materiala a institutiilor de pregatire a cadrelor. Multe colegii si scoli profesionale folosesc spatiul didactic sub nivel de 50%. Necesita reexaminare structura scolilor profesionale polivalente care este foarte costisitoare si nereusita din punct de vedere al continuitatii studiilor, dubleaza pregatirea profesionala in colegii aducind anual 2-3 mil. lei cheltuieli bugetare nejustificate. Se tergiverseaza neintemeiat transmiterea unor institutii in subordinea organelor locale in scopul ajustarii procesului de pregatire a cadrelor la necesitatile teritoriale. Pe parcursul perioadei de referinta, la balanta autoritatilor publice locale au fost transmise doar 8 institutii de invatamint secundar profesional.

In pofida repetatelor indicatii guvernamentale ramine nesolutionata problema elaborarii si implementarii standardelor educationale in sistemul de pregatire a cadrelor. in cadrul proiectului TACIS, spre exemplu, au fost elaborate si repartizate prin scoli profesionale - standardele educationale doar la patru meserii din cele 83 de meserii practicate in sistemul de pregatire a muncitorilor calificati.

Sectorul particular in invatamint se dezvolta in mod accelerat in invatamintul superior unde actualmente exista 32 universitati si 17 colegii.

Contingentul studentilor in universitatile particulare constituie 25% din contingentul total al studentilor, iar in colegii - 17,6%.

Faptul, ca in republica in raport cu numarul de populatie avem de 26 ori mai multe universitati particulare decit in Rusia, denota ca calitatea activitatii acestora nu se tine la control si mecanismul licentierii necesita perfectare.

Ramine dificila situatia privind scolarizarea copiilor de virsta 7-16 ani. In anul curent circa 7 mii de copii au ramas nescolarizati (128% in comparatie cu anul 1999). Cel mai mare numar de copii nescolarizati se inregistreaza in judetele Lapusna, Cahul si Orhei.

Nu este determinat un mecanism eficient de plasare a tinerilor specialisti in cimpul muncii. Din 7,6 mii absolventi ai universitatilor de stat. cu finantare bugetara au fost repartizati in cimpul muncii doar 1,3 mii (17%).

Din bugetul consolidat pentru invatamint in anul 2000 au fost prevazute 753 mil. lei, din care au fost utilizate 719 (95.5%), ceea ce constituie doar circa 45% din minimul necesar. Concomitent, Institutiile Ministerului Invatamintului au acumulat pe parcursul anului resurse extrabugetare care depasesc volumul alocatiilor din bugetul de stat.

In scopul optimizarii mijloacelor financiare in anul trecut a fost majorat numarul mediu de elevi intr-o clasa. ceea ce a permis reducerea a 302 clase si economisirea resurselor bugetare in volum de 4,4 mil.lei. S-au redus in mediu cu 40-45% cheltuielile pentru consumul resurselor termice si apa in urma instalarii a circa 100 de aparate de evidenta a consumului de energie termica si 130 pentru evidenta consumului de apa in institutiile de invatamint din subordinea ministerului dat. A inceput transmiterea constructiilor nefinalizate la balanta organelor administratiei publice locale.

Aprofundarea reformelor economice si sociale interne si optiunea strategica de integrare in Uniunea Europeana impun promovarea unei reforme educationale globale. Deoarece educatia este fundamentul si cheia investitiilor in capitalul uman, politica Republicii Moldova in domeniul invatamintului se considera prioritate nationala si este orientata spre asigurarea sanselor egale la invatatura pentru toate categoriile de populatie, respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului si adaptarea calificarilor propuse de institutiile de invatamint la cerintele pietei muncii prin:

  • Consolidarea cadrului legislativ privind dezvoltarea invatamintului
  • Optimizarea cheltuielilor bugetare prin determinarea prioritatilor de asigurare financiare
  • Desfasurarea pregatirii cadrelolr pe baze contractuale
  • Estimarea necesarului de cadre de care are nevoie economia nationala in aspectul specialistilor
  • Crearea conditiilor favorabile pentru dezvoltarea invatamintului particular
  • Perfectionarea mecanismului de plasare in cimpul muncii a tinerilor specialisti
  • Corelarea cererii si ofertei cu oportunitatile pietei muncii
  • Perfectionarea invatamintului liceal, mediu de cultura generala, secundar profesional si superior, prin optimizarea retelei si structurii institutiilor de invatamint, indiferent de nivelul si tipul acestora
  • Completarea fondului de manuale si promovarea unui mecanism durabil de finantare a procesului de editare a manualelor si de asigurare cu acestea a elevilor si studentilor
  • Consolidarea corpului profesoral-didactic, cu revizuirea statutului si responsabilitatilor cadrelor didactice si instruirea continua a acestora in functie de implementarea noilor standarde educationale
  • Elaborarea si implementarea standardelor educationale de stat, care vor sta la baza sistemului national de evaluare a invatamintului de toate nivelurile de instruire si a nivelului de calificare a cadrelor
  • Extinderea procesului de evaluare si acreditare a institutiilor de invatamint si asigurarea transparentei acestuia
  • Definitivarea procesului de transmitere a institutiilor de invatamint secundar profesional in subordinea autoritatilor administratiei publice locale
  • Perfectionarea mecanismului de protectie sociala a elevilor si studentilor, care presupune desavirsirea modului de creditare a studentilor, de acordare a burselor de studii, de merit si sociale si a sistemului de facilitati (asigurarea cu camine, alimentatie, manuale etc.)
  • Elaborarea si implementarea unui sistem de orientare profesionala a elevilor orfani din institutiile de tip internat
  • Sporirea responsabilitatii autoritatilor publice locale in ceea ce priveste asigurarea conditiilor de pregatire obligatorie pentru scoala a copiilor de la virsta de 5 ani, inclusiv pentru dimensiunile fenomenului de abandon scolar.

 

Cuprins

3.15. Stiinta pentru dezvoltarea durabila

Procesele negative conditionate de finantarea insuficienta a activitatilor de cercetare stiintifica si transfer tehnologic au persistat si in anul 2000. Cota alocarilor bugetare prevazute pentru cercetari stiintifice in volumul total al cheltuielilor bugetare din an in an se reduce, constituind in 1996 - 2,1 iar in 2000 - 0,87%. In afara de aceasta. colectarea veniturilor la bugetul de stat nu permite alocarea in deplina masura nici a acestor putine mijloace in anul 2000 au fost finantate cheltuieli in volum de 27,6 mil. lei sau 94% din necesarul prevazut.

In scopul redresarii situatiei, a fost initiata reforma ramurala prin aprobarea conceptiei respective si adoptarea Legii privind politica de stat in aceasta sfera, conform careia pe linga Guvern a fost instituit si isi desfasoara activitatea Consiliul Suprem pentru Stiinta si Dezvoltare tehnologica, principala functie a caruia este elaborarea si transpunerea in viata a politicii de stat in domeniu.

S-a lucrat asupra elaborarii cadrului normativ de reglementare a cercetarii-dezvoltarii si au fost identificate directiile prioritare ale cercetarii-dezvoltarii, finantate de la bugetul de stat pe anii 2000-2002. A demarat trecerea treptata de la finantarea institutionala la finantarea programelor si proiectelor de cercetare-dezvoltare selectate prin concurs ca forma organizatorica progresista. Noul sistem de organizare si desfasurare a concursului proiectelor de cercetare-dezvoltare are ca obiectiv stimularea unui inalt nivel al investigatiilor fundamentale, canalizarea resurselor financiare in domeniile ce vor aduce efect economic imediat.

In scopul introducerii sistemului competitiv de finantare a fost organizat concursul proiectelor de cercetare-dezvoltare pentru anul 2001. Din 486 proiecte au fost selectate si propuse spre aprobare 81 proiecte cu o finantare de circa 3 mil. lei sau 10% din volumul total al alocarilor bugetare pentru cercetari stiintifice pe anul 2001.

In cadrul colaborarii tehnico-stiintifice internationale a fost initiat procesul de aderare a Republicii Moldova la Acordul de schimb interstatal de informatie tehnico-stiintifica in cadrul C.S.I., precum si la Centrul Stiintifico-Tehnologic din Ucraina, creat si finantat de Statele Unite ale Americii, Canada si Uniunea Europeana, fiind pregatite documentele necesare. De asemenea, au fost selectate si inaintate partilor respective spre examinare propunerile de colaborare a institutiilor de cercetare-dezvoltare din Republica Moldova cu institutii similare din Federatia Rusa si Republica Belarus, in total au fost inaintate 114 proiecte de cercetare Ministerului Cercetarii si Tehnologiei din Federatia Rusa si 30 proiecte partii belaruse.

 

Cuprins

3.16. Dezvoltarea durabila a transporturilor

Ministerul Transporturilor si Comunicatiilor este responsabil pentru implementarea politicii nationale in domeniul transportului; luarea deciziilor in management si imbunatatirea serviciilor de transport. Activitatea interna a transportului auto astazi este reglementata de Legea despre transport nr. 1194-XIII din 21 mai 1997, Legea "Codului transport auto" nr. 116-XIV din 29 iulie 1998, Legea cu privire la patente de antreprenoriat nr.93-XIV din 15.07.98, Legea privind acordarea de licente pentru unele genuri de activitate nr.332-XIV din 17.06.99, Legea cu privire la certificare nr. 652-XIV din 28.10.1999;
si Regulamente :

  • Regulamentul transportului auto de calatori si bagaje;
  • Regulamentul transportului auto de marfuri;
  • Regulamentul transporturilor de marfuri perisabile;
  • Regulamentul de acreditare a statiilor de testare tehnice a autovehiculelor si remorcilor acestora;
  • Regulamentul cu privire la modul de desfasurare a procedurii de autorizare a activitatilor ce tin de reparatia si deservirea tehnica a mijloacelor de transport auto;
  • Regulament de autorizare a centrelor de instruire si reciclare a personalului din domeniul transporturilor auto;
  • Instructia de transportare a incarcaturilor supragrele si agabaritice ;
  • Regulamentul cu privire la serviciile de transport si expeditie;
  • Regulamentul autogarii;
  • Regulamentul de transport a marfurilor periculoase pe teritoriul Republicii Moldova;

A fost adoptat Conceptul de organizarea dezvoltare a transportului auto de calatori in Republica Moldova pe termen mediu; Programa de diminuare a poluarii aerului atmosferic de catre mijloacele de transport auto Hotararea Guvernului Republicii Moldova nr. 1047 din 4.10.2001.
Standardele care reglementeaza emisiile de substante cu gazele de esapament la exploatarea in republica sint:

STAS 17.2.2.03-87 . "Íîðìû è ìåòîäû èçìåðåíèé ñîäåðæàíèÿ îêèñè óãëåðîäà è óãëåâîäîðîäîâ â îòðàáîòàííûõ ãàçàõ àâòîìîáèëåé ñ áåíçèíîâûìè äâèãàòåëÿìè"

STAS 21393-75 "Àâòîìîáèëè ñ äèçåëÿìè. Äûìíîñòü îòðàáîòàâøèõ ãàçîâ. Íîðìû è ìåòîäû èçìåðåíèé.

Activitatea intreprinderilor in acest domeniu a fost orientata spre stabilizarea si sporirea eficientei economice a transporturilor si gospodariei drumurilor, crearea si reglementarea pietei serviciilor de transport.

Au fost transportati 72 mil. Pasageri, cu 10% mai mult decit in anul precedent.
In legatura cu reorganizarea teritonal-administiativa a fost revizuita reteaua de rute regulate si aprobata o noua retea. Pe parcursul anului 2000 au fost deschise 14 rute internationale, 32 rute interurbane si 34 rute suburbane. Totodata, din cauza ca nu au fost solicitate timp indelungat au fost inchise 22 rute internationale, 66 interurbane si 117 suburbane.

A continuat realizarea planului de restructurare a I.S. "Calea Ferata din Moldova" (CFM) in baza Acordului-memorandum incheiat intre CFM si Consiliul creditorilor.
In anul 2000 volumul marfurilor transportate cu transportul feroviar s-a majorat cu 24,2%. De serviciile transportului feroviar au beneficiat 4,8 mil. calatori.

In anul 2000 au fost indeplinite lucrari de intretinere si reparatie a drumurilor publice in suma de 53,8 mil. lei si de reabilitare pe drumul Chisinau - Sarateni in suma de 4,2 mil. lei
S-a realizat o mare parte a proiectului de restabilire a podului peste riul Nistru din s. Cura Bicului cu finantare in forma de grant de catre Comunitatea Europeana.

In sectorul transporturilor vor fi create conditii cit mai favorabile pentru facilitarea integrarii in reteaua europeana de transporturi si extinderea serviciilor pe piata transporturilor.

Unul din principalele obiective de perspectiva il constituie includerea Republicii Moldova in sistemul european de transport. Pe teritoriul tarii va trece cel de ai 9-lea coridor european de transport, care va lega tarile scandinave cu tarile balcanice, fapt ce va accelera integrarea Moldovei in Uniunea Europeana si va crea un mediu favorabil pentru economie si angajarea populatiei in cimpul muncii.

In vederea ameliorarii si sporirii eficientei activitatii in domeniul rutier este preconizata reexaminarea si completarea cadrului legislativ privind sistemul de finantare si reorganizare a sectorului gospodariei drumurilor.

Politica de stat in domeniul transporturilor auto si naval va fi orientata spre:

  • asigurarea reglementarii de catre stat prin intermediul mecanismelor de piata;
  • sporirea considerabila a rolului statului in managementul transporturilor in cauza;
  • elaborarea si implementarea unei politici unice economice, investitionale, tarifare, stiintifico-tehnologice, informationale, de personal;
  • crearea conditiilor care vor permite asigurarea cu servicii de transport a necesitatilor economiei Republicii Moldova si imbunatatirea deservirii populatiei;
  • realizarea pe etape a restructurarilor institutionale in baza perfectionarii sistemului de dirijare, continuarea proceselor de privatizare, dezvoltarea si protectia concurentei, liberalizarea preturilor;
  • modernizarea bazei tehnico-materiale, promovarea si stimularea activitatilor inovationale si investitionale, inclusiv concesionale si de leasing etc.

In scopul asigurarii compatibilitatii cu sistemul de cai ferate europene in domeniul dezvoltarii si modernizarii transportului feroviar vor ti intreprinse urmatoarele actiuni:

  • divizarea organizatorica a Caii Ferate a Moldovei (CFM) in subdiviziuni independente pentru gestionarea infrastructurii feroviare si de exploatare a serviciului de transport, prin crearea companiilor de calatori si marfuri;
  • privatizarea intreprinderilor auxiliare ale C.F.M.;
  • stabilirea modului de acces la infrastructura feroviara pentru operatorii de transport, inclusiv introducerea platii pentru utilizarea ei;
  • privatizarea unei parti a infrastructurii feroviare;
  • innoirea parcului de material rulant in conformitate cu cerintele de transportare;
  • crearea organului regulatoriu in domeniul transportului feroviar.

Faptul ca prin Moldova trec 6 culoare aeriene din tarile Orientului Apropiat spre Nordul Europei este o premisa a viitoarei activitati eficiente atit a aeroportului principal, cit si a aviatiei civile in ansamblu. In acelasi timp, ritmurile de crestere a cerintelor de pe piata europeana fata de serviciile aeriene, precum si aderarea Moldovei la o scrie de organizatii internationale, care stabilesc standarde si proceduri in domeniul aviatiei civile (O.A.C.I., C.E.A.C., J.A.A., Eurocontrol), impun cu stringenta necesitatea ridicarii continue a nivelului de servire in transportul aerian.

Pentru atingerea acestor scopuri este necesara realizarea urmatoarelor obiective:

  • integrarea sistemului de dirijare a traficului aerian al Moldovei in sistemul european;
  • renovarea si modernizarea utilajelor de navigatie aeriana, a sistemelor de asistenta meteorologica si telecomunicatii aeronautice;
  • integrarea in sistemul Eurocontrol, obtinerea statutului de membru cu drepturi depline al Autoritatilor Aeronautice Unite si armonizarea reglementarilor nationale specifice cu standardele de siguranta a zborului stabilite de aceste organizatii;
  • initierea negocierilor pentru participarea la Zona de Aviatie Comuna Europeana;
  • ajustarea legislatiei aeronautice nationale la prevederile cadrului juridic al Uniunii Europene.

Comunicatii. In domeniul informaticii se definitiveaza formarea cadrului legislativ pentru asigurarea strategiei dezvoltarii domeniului pe principiile pietei libere si moderne in conformitate cu recomandarile Comunitatii Europene (Legea cu privire la informatica, Proiectul Director al informatizarii societatii in Republica Moldova pe anii 2000-2003, Legea cu privire la protectia datelor personale, Legea cu privire la semnatura electronica etc.). A fost elaborat Proiectul tehnic de constituire a retelei "Rin-Intranet" si hotarirea respectiva care va contribui la consolidarea Retelei de Transport de Date Publice.

Perspectiva dezvoltarii sectorului dat este prevazuta in Proiectul Director al informatizarii societatii in Republica Moldova.

Scopul principal al politicii interne si externe de stat a transporturilor este crearea sistemului transporturilor, care corespunde standardelor internationale si asigura satisfacerea deplina a necesitatilor de transportare a marfurilor si pasagerilor, atat inauntrul statului, cit si peste hotarele lui.

Una din principalele componente ale sistemului in cauza va fi crearea in ramura transporturilor a spatiului comun in baza schimbului de informatie intre toate genurile de transport.
Aprofundarea cursului spre integrarea Republicii Moldova in comunitatea europeana si mondiala dicteaza si dezvoltarea respectiva a sistemului transporturilor, care prevede includerea comunicatilor republicii in coridoarele de transport internationale (prin analogicele retele inaintate straine).

Bazindu-ne pe conceptia dezvoltarii transportului se propun urmatoarele masuri de scurta durata:

  • elaborarea si implementarea standardelor nationale la normele degajarilor nocive de la mijloacele de transport, armonizarea lor cu standardele europene;
  • respectarea cerintelor normative de exploatare a mijloacelor tehnice;
  • certificarea si autorizarea activitatii in transport;
  • sporirea "atractivitatii" transportului public ;
  • implementarea regulilor de transportare a marfurilor periculoase pe teritoriul Republicii Moldova;
  • folosirea maxima a transportului electric (a troleibuzelor in zonele dens populate);
  • optimizarea fluxurilor de pasageri si a structurii parcurilor de transport;
  • perfectionarea starii tehnice a transportului;
  • controlul riguros asupra combustibilului;
  • masuri economice: majorarea impozitelor pentru combustibil; pentru transporturi cu toxicitate sporita, stabilirea unor restrictii vizind parcarile de automobile in raza oraselor ;
  • trecerea la transporturi nemotorizate;
  • adaptarea mijloacelor de transport la lucrul cu combustibili gazosi;
  • plantarea fisiilor verzi protectoare pe ambele parti ale soselelor cu circulatie intensa.
Actiuni de lunga durata
  • electrificarea caii ferate ;
  • renovarea mijloacelor de transport
  • reconstruirea strazilor centrale ale orasului, crearea unui drum special de ocolire in jurul orasului pentru transportul de tranzit;
  • reconstruirea drumurilor de importanta de stat conform standardelor europene cu crearea infrastructurii respective.

Transportul naval. Caile interne de navigatie sint limitate de r. Nistru pe o lungime de 640 km, si r. Prut pe o lungime de 407 km. Din cauza adincimilor mici ale albiei lui este limitata navigatia si utilizarea mijloacelor flotante. In afara de aceasta lipsa ecluzei la bagajul statie hidroenergetica Dubasari impiedica navigatia directa pe r. Nistru.

La distanta de 1 km de la delta r. Prut este posibila navigatia de tip riu -mare. Dupa utilarea debarcaderului in Giurgiulesti va fi posibila deservirea regulata a acestor nave si exploatarea regulata a acestor nave si exploatarea malului sting al Dunarii, care apartine Republicii Moldova. Ponderea transportului fluvial in volumul total al transporturilor de marfuri constituie mai putin de 1%.

Activitatea externa si colaborarea cu organizatiile internationale.
In ultimii ani a fost desfasurata o activitate considerabila in vederea aprofundarii integrarii sistemului transporturilor al Republicii Moldova cu tarile Comunitatii Europene si CSI in baza acordurilor interguvernamentale in domeniul transporturilor, precum si participarii la activitatea organizatiilor internationale in domeniul complexului de transport si rutier. Acorduri bilaterale in domeniul transporturilor sint semnate practic cu toate statele Europei si un sir de state ale Asiei.

Republica Moldova in domeniul sistemului transporturilor a devenit membra a urmatoarelor organizatii internationale:

  • Conferinta Europeana a Ministrilor Transporturilor (la 24 mai 1994);
  • Acordul European cu privire la liniile magistrale internationale de cale ferata - in cadrul ECE ONU (la 31 mai 1985);
  • Memorandumul cu privire la dezvoltarea Coridorului IX de transport de la Creta in cadrul Comisiei Europene ( la 24 octombrie 1991);
  • Organizatia Cooperarii Cailor Ferate (la 15 februarie 1993)
  • Consiliul privind transportul feroviar al statelor membre ale CSI (la 14febniane 1992);

In afara de cele mentionate Republica Moldova ca succesoare a fostei URSS in prezent este membra a urmatoarelor conventii si acorduri multilaterale europene in domeniul transporturilor internationale;

  • Conventia privind Transportul Rutier International de Marfuri din 19.05.56;
  • Conventia Europeana privind Circulatia Rutiera din 19.09. 49;
  • Acordul European privind Circulatia Rutiera din 01.05.71;
  • Conventia vamala privind Transportul International de Marfuri cu folosirea carnetului TIR din 14.11.75;
  • Conventia Vamala privind Importul Temporar al Mijloacelor de Transport Private din 04.07.54;
  • Conventia Europeana privind Lucrul Echipajelor Mijloacelor de Transport, care efectueaza Transportul Auto International din 01.07.70.

Participarea Republicii Moldova la aceste organizatii internationale permite de a rezolva problemele interactiunii si elaborarii politicii comune in domeniul transporturilor a tarilor membre ale Comunitatii Europene si CSI si coordonarii activitatii in vederea asigurarii functionarii si dezvoltarii sistemelor de transport ale fiecarui stat pe principii de liber-consimtamint, coordonarea reciproca si egalitatea in drepturi.

 

Cuprins

3.17. Dezvoltarea industriei

La inceputul anilor 90 Moldova era considerata drept o tara industrial-agrara. Ponderea industriei in structura produsului social in anul 1989 a atins 60%, iar in exportul de produse - circa 90%. Astfel, industria s-a dovedit a fi o ramura cu cel mai mare aport la formarea veniturilor bugetului de stat (53% in a.1989).

In conformitate cu Conceptia politicii industriale, adoptata in a.1996, intreprinderile industriale au fost. incadrate in procesul de restructurare, reprofilare si reconversiune. Insa, in contextul crizei generale, in perioada anilor 1990-2001 majoritatea intreprinderilor a micsorat volumele de productie, iar unele au falimentat. A fost pusa in pericol insasi existenta industriei ca ramura. Cauzele erau reducerea in ansamblu a cererii, destramarea relatiilor tehnologice si de productie, care au avut loc in anii precedenti, cresterea brusca a preturilor la resursele energetice, materia prima, componentele de completare, sistarea creditarii preferentiale de catre Stat. Consecinta a fost insuficienta acuta de resurse financiare pentru completarea mijloacelor circulante, precum si lipsa investitiilor pentru modernizarea capacitatilor de productie.

Ramurile principale ale industriei (cele monitorizate de Ministerul Industriei) sunt industria constructoare de masini si de prelucrare a metalelor, a mobilei, prelucrarii lemnului, usoara, farmaceutice.

Industria Moldovei se constituie din 2 grupe mari de ramuri:

  • ramurile care utilizeaza materie prima locala (industria de prelucrare a productiei agricole si industria materialelor de constructii)
  • ramurile scientointensive, cu consum redus de materiale - sl cele ce necesita un volum mare; de munca, care utilizeaza materie prima importate - industria constructoare de masini, industria usoara, industria mobilei si cea farmaceutica

In virtutea capacitatilor limitate ale pietei interne, ambele grupe de ramuri isi focalizeaza activitatea spre cooperarea internationala. Dupa efectuarea accelerata a privatizarii in masa, in conditii de criza, situatia creata in industrie ramine a fi complicata, tendintele de relansare sunt instabile. De aceea statul intreprinde actiuni de restructurare a intreprinderilor, pastrare a bazei tehnico-stiintifice, sine la control administrarea proprietatii de stat, procesul de demonopolizare si dezvoltare a concurentei. Speranta ca aceste probleme vor fi solutionate de la sine in conditiile economiei de piata, care se afla la stadiul de formare, nu este reala.

Functiile statului in activitatea industriala sunt urmatoarele:

  1. crearea cadrului legal pentru dezvoltarea efectiva a industriei, stabilirea prioritatilor;
  2. coordonarea activitatii de reformare structurala a industriei;
  3. gestionarea patrimoniului de stat;
  4. stimularea antreprenoriatului liber, elaborarea ti realizarea masurilor de demonopolizarea, dezvoltare, concurenta si de sustinere a micului bisiness;
  5. sustinerea de catre stat a elaborarilor si proiectelor tehnico-stiintifice, crearea infrastructurilor care sa asigure implementarea inovatiilor;
  6. coordonarea implementarii standardelor si normelor tehnice nationale si internationale.

Restructurarea industriei si patrunderea produselor pe noi piete este de neimaginat fara dezvoltarea unor ramuri si intreprinderi dinamice, fara investirea de capital in ele, fapt pentru care este necesar sa fie determinate industriile si intreprinderile a caror reconstructie si reutilare va asigura fabricarea articolelor competitive. Vor fi sustinute intreprinderile de importanta strategica pentru tara.

Problema-cheie in restructurarea si dezvoltarea industriei o constituie sursele financiare provenite din investitii. Mijloacele bugetului public vor fi repartizate pentru sustinerea selectiva de catre stat - in primul rind a programelor si proiectelor aprobate de Parlament si Guvern.

Directiile principale ale industriei in anul 2000 au fost orientate spre restabilirea solvabilitatii intreprinderilor, crearea conditiilor favorabile pentru stoparea declinului productiei si stimularea cresterii acesteia.

Practic pentru prima data de la inceputul reformelor volumul productiei industriale s-a majorat cu 2,3% fata de anul precedent (daca nu se ia in considerare o crestere de 0,3% in anul 1993). Cresteri s-au inregistrat in sectoarele de baza ale industriei: constructoare de masini - cu 19%, usoara - cu 27%, a materialelor de constructie - cu 25%, alimentara - cu 11%, din care a laptelui - cu 22%, de vinificatie - cu 34%, uleiurilor si grasimilor - cu 35%. S-au inregistrat cresteri esentiale la un set de produse: a bauturilor - cu 30%, conservelor de fructe - cu 45%, produselor textile - cu 29% etc. Productivitatea muncii in industrie s-a majorat cu 12%, pe parcursul a 9 luni s-a obtinut un profit total de 133 mil. lei (in 1999 au fost admise pierderi de 166 mil. lei).

Concomitent, volumul productiei industriale a diminuat in electroenergetica -cu 31%, in industria medicala - cu 45%, a moraritului, crupelor si a nutretului combinat - cu 53%, tutunului - cu 6%, carnii - cu 4%, de panificatie - cu 3%. Circa 1/3 din intreprinderi activeaza pe un grafic redus, starea financiara a acestora ramine complicata. Povara datoriilor istorice duce la o permanenta crestere a datoriilor creditoare si debitoare, atingind in ansamblu pe complexul industrial, conform situatiei din 1 octombrie 2000, respectiv, 5,9 mild. lei si 2 mild. lei.

Cota industriei alimentare in productia industriala, ca si in anii precedenti, a fost preponderenta (57,3%).

Masurile intreprinse in vederea consolidarii si dezvoltarii sectorului privat si mixt au contribuit la obtinerea de catre acestea a unor performante palpabile. Astfel, intreprinderile private au majorat volumul de productie fata de anul precedent cu 24%, cele cu participarea capitalului strain - cu 45%, pe cind intreprinderile cu proprietate publica au redus volumul de productie cu 18%.

In anul 2000 in complexul industrial au fost intreprinse masuri eficiente pentru continuarea restructurarii, reorganizarii si reprofilarii intreprinderilor, cu sustinerea respectiva din partea statului, prin incheierea cu acestea a Acordurilor-Memorandum de inghetare, reesalonare a datoriilor, pe de o parte, iar pe de alta parte prin actiunile intreprinse de intreprinderi privind diversificarea productiei, patrunderea pe noi piete de desfacere.

In scopul administrarii mai eficiente a intreprinderilor generatoare de pierderi cu datorii mari procesul de faliment se deruleaza fata de 144 agenti economici, din care intreprinderi industriale mari - 40, agenti economici din agricultura - 125. Concomitent, 100 de intreprinderi au fost declarate falimentare.

Prin procedura de faliment, se practica crearea parcurilor industriale de arenda, in cadrul carora activeaza intreprinderi mici si mijlocii ce desfasoara activitati de productie si presteaza diverse servicii, cum ar fi: S.A. "Alfa", unde functioneaza 74 rezidenti, S.A. "Spectru"- 30, S.A. "Nistru" din Soroca - 10, S.A. "Codru" - 14, S.A. "Steaua" - 5 rezidenti.

Intru asigurarea pietei interne cu o gama larga de marfuri calitative, recent a fost adoptata Conceptia privind substituirea produselor de import, care prevede un set de masuri stimulatorii pentru agentii economici, precum si elaborarea unor programe concrete de substituire a produselor de import.

In scopul impulsionarii relatiilor reciproce de cooperare si comercializare a marfurilor in mun. Chisinau s-a deschis Casa de Comert "Belmoldintegratia", iar in Moscova - Casa de Comert - "Moldova-M".


Asigurarea securitatii ecologice

Ecologia industriala, ca parte componenta a politicii industriale, va asigura utilizarea rationala a bogatiilor naturale (exploatarea si reproducerea resurselor naturale, ocrotirea mediului ambiant).
Masurile primordiale in domeniul ecologiei sunt:
a) armonizarea normelor si reglementarilor ecologice nationale cu cele internationale;
b) implementarea producerilor pure la intreprinderi;
c) retehnologizarea proceselor de producere, reducerea resursofogitatii intreprinderilor, reciclarea deseurilor.

 

Programe si proiecte

0 componenta importanta a. politicii industriale este trecerea la gestionarea corporativa a intreprinderilor in baza Legii cu privire la societatile pe actiuni.

Scopul principal al restructurarii intreprinderilor este restabilirea capacitatilor de productie ale agentilor economici din industrie.

Baza juridica pentru aceasta o constituie legile "Cu privire la societatile pe actiuni", "Cu privire la intreprinderea de stat", "Cu privire la restructurarea intreprinderilor", "Cu privire la faliment", "Cu privire la fondurile investitionale" si alte acte normative-legislative.

Obiectivul strategic al politicii industriale a Republicii Moldova il constituie formarea ramurilor industriale, producatoare de marfuri competitive si de inalta calitate (corespunzatoare standardelor internationale si europene) care, prin atragerea investitiilor interne si externe, implementarea tehnologiilor avansate si a inovatiilor, restructurarea si reorganizarea intreprinderilor voi asigura o crestere economica stabila si majorarea veniturilor populatiei.

Resursele limitate si situatia financiara complicata a intreprinderilor industriale impun identificarea ramurilor si directiilor prioritare, pentru a 1e asigura sustinerea si stimularea prin metode economice, juridice si organizationale.

Pornind de la potentialul industrial deja creat in Republica Moldova, necesitatile pietei interne si posibilitatile de patrundere pe pietele externe, eforturile principale vor fi orientate asupra patru grupuri de ramuri.

Grupul 1 - ramurile ce-si deruleaza activitatea cu materiile prime locale si si-au pastrat pietele de desfacere: industria alimentara (vinificatia, fabricarea conservelor, industria zaharului, tutunului, produselor de cofetarit) industria materialelor de constructie (productia pe baza de gips, fabricarea cimentului, articolelor din ceramica, sticla), industria usoara (de prelucrare a pielii, confectionarea incaltamintei, blanurilor, covoarelor), industria farmaceutica, parfumerie si cosmetice, bazate pe utilizarea componentelor vegetale locale.

Grupul II - ramurile ce-si desfasoara activitatea cu materii prime importate si dispun de o piata potentiala, dar care necesita sa fie reconstruite: industria usoara (confectionarea textilelor, tricotajelor, pielii artificiale si a articolelor din cauciuc), industria constructoare de masini (producerea pompelor tehnice medicale, a aparatelor electronice si electrotehnice), industria mobilei si producerea ambalajelor.

Grupul III - intreprinderile cu consum inalt de energie si materii prime si cele din fostul complex militar-industrial ce urmeaza a fi reprofilate cu luarea in considerare a capacitatii lor de a asimila tehnologii avansate si scientointensive. Daca nu vor putea fi stabilite (sau restabilite) relatii economice durabile cu partenerii siguri sau piete solvabile si previzibile, intreprinderile din acest grup voi fi restructurate, inclusiv in radiul unor programe de stat conform urmatoarelor doua directii principale:
1) producerea tractoarelor, altor aparate si utilaje agricole si a utilajelor tehnologice pentru industria alimentara etc
2) fabricarea marfurilor industriei electronice si radioelectronice, a aparatelor si dispozitivelor de automatizare a mijloacelor de telecomunicatii, instalatiilor de producere a tipurilor netraditionale de energie, a tehnicii medicale, contoarelor de evidenta a consumului de energie electrica si termica, gaze, apa etc.

Grupul IV - industria ce asigura functionarea economiei si infrastructurii edilitare, inclusiv securitatea energetica, in special producerea si transportarea energiei electrice, termice si a gazelor naturale.


Tinind cont de specificul grupurilor de ramuri mentionate, se vor elabora si se vor aproba programe de dezvoltare a ramurilor si directiilor prioritare. realizarea carora va fi sustinuta prin urmatoarele metode si pirghii economice:

  • incheierea cu intreprinderile din aceste ramuri a unor acorduri-memorandum, in care se vor statua, in unele cazuri, anularea completa sau partiala a amenzilor si penalitatilor si reesalonarea datoriilor;
  • acordarea creditelor investitionale pe termen lung, precum si a subsidiilor si granturilor pentru elaborari tehnologice, realizarea programelor de dezvoltare a ramurilor, crearea sistemelor de dirijare a calitatii.

Lansarea, in aceste scopuri, a activitatii Bancii de Dezvoltare si Investitii a Moldovei, instituita prin legea respectiva care a intrat in vigoare la 21 mai 1998.

Obiectivele principale in acest context sint urinatoarele: depasirea situatiei de criza si relansarea industriei in baza restructurarii, reorganizarii si reprofilarii intreprinderilor industriale, inclusiv prin promovarea unei politici financiar-fiscale si creditare flexibile, care sa stimuleze si sa sustina producatorul autohton, activitatile investitionale, promovarea exportului si dezvoltarea antreprenoriatului.

In realizarea obiectivelor trasate, politica industriala va avea urmatoarele prioritati:

  • promovarea si incurajarea industriilor orientate spre export, contributia la cresterea economica, economisirea resurselor energetice;
    · stimularea asocierii sub diferite forme a producatorilor autohtoni cu parteneri straini;
  • incurajarea procesului investitional, a transferului tehnologic si a extensiunii cunostintelor;
  • promovarea industriilor ce substituie importul productiei si marfurilor de consum;
  • dezvoltarea abilitatilor manageriale, prin programe locale si internationale de instruire a managerilor, reformarea structurilor-manageriale si de marketing;
  • eficientizarea utilizarii asistentei tehnice;
  • dezvoltarea in continuare a businessului mic si mijlociu, fabricarea productiei autohtone de calitate conform standardelor europene. prin implementarea sistemului de asigurare a calitatii;
  • dezvoltarea activitatii de cercetare-dezvoltare nemijlocit in interiorul intreprinderilor;
  • stimularea relatiilor antreprenoriatului cu institutiile de invatamint si de cercetare-dezvoltare, crearea parcurilor stiintifico-tehnologice, inovationale si industriale.

Luarea deciziilor. Ministerul Industriei fundamenteaza si asigura aplicarea politicii stabilite in conformitate cu Programul de guvernare in domeniul protectiei mediului si calitatea produselor industriale. Participa la elaborarea strategiei in domeniul industriei prin promovarea obiectivelor actiunilor specifice.

Colaboreaza cu factorii responsabili in procesul de armonizare a legislatiei nationale cu cea internationala in domeniul protectiei mediului.

Asigura promovarea, sustinerea si aplicarea programelor rezultate din acorduri, conventii si intelegeri internationale in domeniul dat.

Participa la elaborarea politicii nationale in perspectiva dezvoltarii durabile a industriei.
Initiaza si avizeaza programe pentru reducerea impactului asupra mediului si de refacere ecologica a zonelor afectate de activitati industriale, urmarind realizarea masurilor stabilite in conditiile legii.

Urmareste cresterea competitivitatii marfurilor si serviciilor industriale prin imbunatatirea cadrului legislativ.

Programe si proiecte. La intreprinderile subordonate se implementeaza proiecte de reducere a emisiilor industriale si a consumurilor de energie si materie prima.

Ministerul conlucreaza cu Centrul de producere si eficienta energetica (CPRE) - organizatie nonguvernamentala.

In cadrul programului international ,,Cleaner- Production", cu cofinantarea si sustinerea metodologica a Asociatiei Inginerilor Diplomanti din Norvegia, se implementeaza peste 100 de; proiecte de producere pura.

Ministerul nu dispune de informatii referitor la punctele 3,4,5,6,7, deoarece aceste probleme sunt mai mult de competenta Ministerului Ecologiei, Constructiilor si Dezvoltarii Teritoriului

Cuprins